Negociatorii băncilor şi ai guvernului elen lucrează pentru a finaliza restructurarea care va reduce la jumătate datoriile pe care Atena le are faţă de investitorii privaţi, scrie The Wall Street Journal.
În această situaţie, celelalte guverne din zona euro vor trebui să suporte costurile dacă - mulţi analişti spun când - Grecia va avea nevoie de ajutor suplimentar pentru a ieşi din criza adâncă în care se află.
Temerile cu privire la costurile suplimentare au determinat unele capitale europene să întârzie încheierea înţelegerii cu mediul privat, conform unor surse familiare cu discuţiile, motiv pentru care procesul de restructurare s-a lungit.
Pe scurt problema este următoarea: oficialii europeni şi-au dat seama că au o singură şansă de a le cere investitorilor privaţi să participe la restructurarea datoriilor Greciei şi să piardă bani. După acest pas, guvernele din zona euro vor avea sarcina neplăcută de a finanţa Grecia până când ţara va fi din nou capabilă să împrumute din nou de pe pieţe, situaţie aflată la ani distanţă.
În octombrie liderii zonei euro şi principalii creditori ai Greciei au căzut de acord ca datoria ţării către investitorii privaţi să fie redusă cu 50%. (Grecia mai datorează peste 100 de miliarde de euro FMI, guvernelor din zona euro şi Băncii Centrale Europene. Această sumă va rămâne intactă).
Dar cum veştile proaste despre economia Greciei continuă să apară, iar guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul şi să strângă bani din privatizări, reducerea cu 50% a datoriilor ar putea să nu fie de ajuns pentru a face datoriile Greciei sustenabile. Şi aici ar putea interveni iar guvernele din zona euro, care ar putea fi forţate să reducă din greutatea datoriilor ce apasă asupra executivului elen.
Problema este că a acorda din nou ajutor Greciei este o idee toxică din punct de vedere politic în ţările nordice din zona euro, unde parlamentele s-au arătat exasperate de creşterea constantă a costurilor. Primul ajutor financiar acordat Greciei în 2010 s-a ridicat la 110 mld. euro, iar în octombrie anul trecut s-a căzut de acord asupra unui al doilea program, în valoare de 130 mld. euro.
Şi aceşti bani ar putea să nu fie de ajuns. Ca urmare a stării proaste a economiei, finanţele statului au continuat să se erodeze. "Lipsesc nişte bani", a spus un oficial european.
Liderii europeni trebuie să găsească o soluţie pentru a umple golurile, iar aceasta va fi o temă de discuţie la summit-ul din 30 ianuarie.
Până în 2014, Grecia va avea datorii de circa 435 mld. euro, din care două treimi vor fi deţinute de entităţi publice, în special guvernele din zona euro.
"Va fi greu să ceară noi pierderi din partea investitorilor privaţi", a spus Mitu Gulati, profesor la Duke University. "Nu vor mai fi mulţi creditori privaţi data viitoare, iar creditorii oficiali vor fi nevoiţi să suporte pierderi".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
