În perioada 2002-2011, valoarea activelor din "shadow banking" a crescut la nivel mondial cu 32.000 miliarde de euro, conform datelor instituţiei. "Shadow banking" se referă la intermediarii financiari nebancari, care oferă servicii financiare similare băncilor, dar care nu sunt reglementate ca instituţii de credit.
"Ponderea industriei bancare gri din SUA în sistemul global de shadow banking s-a redus de la 44% în 2005 la 35% în 2011. În schimb, ponderea deţinută de zona euro şi de Marea Britanie a crescut semnificativ", se arată în raport.
Marea Britanie are cea mai mare pondere a "shadow banking-ului" din Europa, cu active de 7.000 miliarde euro, în timp ce în SUA activele instituţiilor financiare nebancare valorează 18.000 miliarde euro.
Consiliul pentru Stabilitate Financiară, care monitorizează reglementările din sectorul financiar internaţional, susţine că numărul tranzacţiilor de credit făcute "în afara sistemului bancar normal" a continuat să crească şi după criza financiară din perioada 2008-2011. Aceste tipuri de tranzacţii nu sunt reglementate şi prezintă riscuri mai mari faţă de activităţile tradiţionale ale băncilor.
Înainte de declanşarea crizei financiare, valoarea activelor din industria bancară "gri" a crescut într-un ritm alert, ajungând de la 20.000 miliarde euro în 2002 la 48.500 miliarde euro în 2007. Apoi, valoarea activelor deţinute de instituţiile financiare nebancare a scăzut la 46.000 miliarde euro în 2008, dar a crescut ulterior până la 52.500 miliarde euro anul trecut.
Companiile care activează în industria bancară "gri", cunoscute sub numele de instituţii financiare nebancare (IFN), sunt specializate pe mai multe tipuri de activităţi, de la pieţe ipotecare la fonduri mutuale şi de pensii. IFN-urile intră în concurenţă cu băncile comerciale în domenii precum creditarea companiilor mici.
Olanda şi SUA reprezintă două ţări unde IFN-urile au cea mai mare pondere din întregul sistem financiar naţional, de 45%, respectiv 35%. Iar în zona euro, IFN-urile reprezintă 30% din sistemul financiar al uniunii monetare.
În plus, valoarea activelor deţinute de IFN-uri este foarte mare, pentru zona euro aceasta echivalând cu 111% din PIB-ul total al statelor membre din uniunea monetară. În Marea Britanie, valoarea activelor IFN-urilor raportată la PIB este de 370%, iar în Olanda depăşeşte 490%.
"O parte din această concentraţie poate fi explicată de faptul că aceste ţări reprezintă centre financiare importante care găzduiesc activităţile instituţiilor străine", se menţionează în studiu.
Este nevoie de o reglementare mai bună
Mărimea sistemului bancar "gri" poate crea "riscuri sistemice" şi poate "amplifica reacţia pieţelor în condiţii de lichiditate redusă", avertizează Consiliul pentru Stabilitate Financiară. Astfel, în raport se menţionează că "trebuie implementate mecanisme de monitorizare şi reglementare vizând sistemul bancar «gri» pentru a reduce acumularea riscurilor", se spune în raport.
Organismele internaţionale de reglementare au limitat practicile de risc ale băncilor în urma crizei financiare mondiale declanşate după falimentul Lehman Brothers, în 2008, însă există motive de îngrijorare că instituţiile financiare folosesc industria bancară "gri" pentru a evita noile reguli impuse, relatează Bloomberg.
Recent, cancelarul Germaniei Angela Merkel a susţinut că IFN-urile ar trebui reglementate mai strict şi şi-a exprimat speranţa ca acest lucru să se întâmple la următoarea întâlnire a G20. Pe măsură ce autorităţile introduc reguli noi pentru băncile tradiţionale, activităţile de creditare mai riscante sunt preluate de IFN-uri. "Avem în vedere reglementarea fiecărui centru financiar, a fiecărui jucător şi fiecărui produs financiar. Au fost făcute progrese, dar regulile nu au fost încă introduse peste tot", a spus Merkel, citată de Thomson Reuters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
