"Pentru mine este o perioada usoara comparativ cu intervalul1993-2000. In primul trimestru din 1997 am trait o devalorizare de100% in decurs de trei saptamani de la 4.300 la 9.500 de lei pentruun dolar. Inflatia era de 150%, iar ratele de dobanda de 200%. Erao perioada in care nu puteai face nimic. Spitalele, spre exemplu,plateau la doi ani. Acum spitalele platesc la 180 de zile. Am traitperioade in care chiar te minunezi cum am reusit sa rezistam. Erajungla institutionala. Nu gaseam valuta. Stateam cu banii in contsi nu puteam sa schimbam, sa platim furnizorii. A fost extrem degreu", spune Ovidiu Buluc.
Coordonatele dupa care si-a condusbusinessul
"A contat ca firma sa fie solida. Sa-i mearga bine. Eu dupaopt ani am reusit sa-mi cumpar prima masina noua in 1998 candajunsesem la o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dedolari. Pana atunci aveam masini second hand", spune omul deafaceri.
Absolvent al Facultatii de Comert Exterior, Buluc a avutprimul contact cu mediul de business in industria de utilaje,lucrand in comertul exterior timp de mai multi ani inainte de1989.
"Intreprinderea la care lucram facea import de utilaje, iar euma ocupam de importul utilajelor pentru industria metalurgica. Amfost unul dintre cei care au semnat multe contracte de import.Industria metalurgica nu era o gramada de fier vechi cum audeclarat unii guvernanti, ci o industrie performanta, dar care nuera bine gestionata", isi aminteste Buluc.
In 1984, moment in care ocupa pozitia de sef de serviciu la ointreprindere de comert exterior, a fost dat afara de aici, insa afost numit sef de serviciu la centrala care coordona fostaintreprindere la care lucra, 
iar Revolutia l-a prins pe acest post.
iar Revolutia l-a prins pe acest post.Regulile comertului sunt aceleasi in oriceindustrie
In martie 1990, Ministerul Sanatatii cu care avea "relatiiamiabile" i-a solicitat consultanta in ceea ce priveste realizareaunei firme de stat care sa se ocupe de importul si exportul demedicamente si aparatura medicala. La acea data, importurile deproduse farmaceutice se faceau de mai multe fime, iar autoritatileau dorit sa concentreze aceasta activitate. La cateva luni a fostemisa hotararea de guvern de infiintare a Farmexim, firma de statcare se ocupa cu importul de medicamente, iar lui Buluc i s-apropus sa preia conducerea acestei firme.
"A fost o sansa si am acceptat. Toata lumea inclusiv familias-a mirat. Am plecat de la premisa ca in 1968, cand am inceputactivitatea in comert exterior nu aveam nicio idee ce inseamnalaminor, furnal, iar regulile comertului, fie ca le faci inmetalurgie, in industria medicamentelor, in aparatura medicala saualimente, sunt aceleasi. Sunt manageri de succes in lume care s-auplimbat dintr-o ramura industriala in alta", isi justifica OvidiuBuluc decizia.
Si-a intrebat sefii unde va sta, iar raspunsul a fost "nustiu". A primit insa un birou de imprumut, iar primul om pe carel-a angajat a fost contabilul-sef, pentru ca stia ca pentru oricehartie are nevoie de un astfel de om.
Anul 1991 isi aminteste ca a fost unul foarte bun din punctulde vedere al vanzarilor, iar in acelasi an intreprinderea a fosttransformata in societate comerciala pe actiuni detinuta integralde stat, care se ocupa numai de importul de medicamente,distributia fiind facuta de Unifarm.
"In 1992 am primit importuri mai mari din Egipt si am luathotrarea de a le distribui noi, si nu Unifarm. Am inchiriat undepozit insa nu eram mecanizati, faceam facturile cu pixul si era ocriza imensa de medicamente. Insa lucrurile au mers binisor", spuneBuluc.
Din acea perioada isi aminteste cel mai bine Hotararea deGuvern din 11.11.1991 cand s-a liberalizat partial cursul de schimbsi spune ca a fost o devalorizare de la 60 la 180 de lei.
Au lucrat pe holurile ministerului
"In 1994 am terminat privatizarea, in sensul ca am cumparatrestul de actiuni. La acea vreme erau doua fonduri: FondulProprietatii de Stat (FPS) si Fondul Proprietatii Private (FPP).70% din actiuni erau la FPS si 30% erau la FPP. Am cumparatactiunile si am devenit societate cu capital privat 100%. Eram35-36 de actionari. Am platit foarte mult, dupa negocieri foartestranse cu cei de la FPS", a continuat Buluc. El nu a precizat sumape care a platit-o.
Omul de afaceri avea 40% din actiuni, ceea ce i-a permis sacontroleze societatea.
"In 1990 am stat intr-unul din birourile directieifarmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii. Niste colegi aulucrat pe un hol al ministerului. Asa am lucrat un an si ceva. Apoiam obtinut un spatiu intr-o cladire din Rosetti. In 2001 ne-ammutat in depozitul nou, din Pipera", spune Buluc.
Intre timp au aparut si concurenti precum Tamisa, Fildas,Montero si Relad.
"Am vrut sa duc aceasta societate cat mai sus, sa fie lider depiata, si pentru o perioada am si fost lider de piata. Viziunea meaa fost sa cresc o firma cu activele ei, solida pe piata, cu o cotade piata cat mai buna. Cat n-am avut concurenta, am crezut ca totasa o sa mearga. Cand am vazut ca ceilalti trec pe langa noi atrebuit sa ne trezim si sa facem restructurari. In 1994 am schimbatintreaga echipa de vanzari", explica Buluc.
A vrut propriul depozit
Unul dintre planurile antreprenorului a fost sa investeasca inpropriul depozit, astfel ca inca din 1993 a cumparat un teren peCentura Bucurestiului unde a demarat constructia. A urmat operioada de devalorizare accentuata a leului, care nu a permiscontinuarea investitiei iar omul de afaceri a fost nevoit savanda.
Dupa 1997, Farmexim a inceput extinderea in provincie, laTimisoara, Cluj si Arad, iar in 1998 reteaua era deja aproape destructura pe care o are astazi.
"Fiind actionarul majoritar (cu 70% din titluri in prezent -n.red.), am decis sa adopt o politica investitionala. Toti banii amreusit sa-i investim", afirma Buluc.
Dupa vanzarea santierului, nu a renuntat la ideea de a avea undepozit propriu, iar in 1998 a cumparat primul activ, o hala vechesi "un mastodont din beton" in Pipera, unde se afla astazi sediulcompaniei.
"Am demolat acest monstru de beton si am inceput constructiain 2003, iar in 2004 ne-am mutat. Cand am facut proiectul pentruaceasta cladire, am luat in calcul cresterea cu 50% a numarului depersonal, iar la sase luni dupa ce ne-am mutat deja nu mai era loc.Am renuntat la unele sali de sedinte si le-am transformat in birou.Am facut apoi birourile Help Net si Green Net unde i-am mutat peei", mai spune Buluc.
Afirma ca si-a dorit sa aiba in propritate spatiile in careopereaza pentru a putea face investitii in ele.
A urmat etapa Help Net, Green Net...
Pe masura cresterii companiei au aparut si ale firme in grup,cu domenii de activitate conexe. Prima dintre ele a fost Green Net,companie care opereaza lantul de parfumerii Beautik HauteParfumerie.
"A fost un departament de parafarmaceutice si cosmetice alFarmexim pe care in 1998 - 1999 l-am transformat in societate. Anultrecut a ajuns la afaceri de 5,4-5,5 milioane de euro si 80 deangajati. In 2009 speram sa atingem 7 milioane euro", spune sefulFarmexim. Actionarul majoritar al Green Net este familiaBuluc.
Tot ca un departament al distribuitorului a inceput si HelpNet, astazi una dintre cele mai mari retele de farmacii din tara,cu peste 100 de unitati.
"In 1997 am deschis prima farmacie din Dristor, fara a negandi sa facem un business din aceasta. Mi s-a propus de catreIsabelle (Isabelle Iacob - directorul general al Help Net -n.red.), pentru ca in acest mod aveam acces la informatiile dinpiata ale celorlalti concurenti. La acea vreme nu exista niciorestrictie din punct de vedere demografic sau pozitionare. Am mersfoarte bine, si apoi am continuat la Timisoara", explicaBuluc.
In 2001, exista un proiect de lege prin care se interziceaproducatorilor si distribuitorilor sa detina farmacii, moment incare Farmexim opera deja 10-12 unitati. A infiintat o nouacompanie, actionariatul fiind impartit de catre Buluc si persoanecare lucrau in departamentul de retail, precum si nistefarmaciste.
"In cativa ani am ajuns la peste 100 de unitati, cate avem siastazi, cu o evolutie mai puternica din punctul de vedere alnumarului de unitati in 2004-2006", explica omul de afaceri.
Criza nu si-a spus ultimul cuvant
In acest moment, extinderea Help Net nu mai este la fel deagresiva pentru ca "daca te dezvolti foarte repede ca si numar deunitati nu mai poti sa le aduci la maturitate. Noi in 2007 si 2008,am avut cresteri de peste 30% anual pe acelesi numar de unitati",afirma proprietarul Farmexim.
Afacerile lui Buluc se deruleaza intr-o industrie la adapostde efectele crizei, o industrie care isi mentine ritmul de cresterede doua cifre. Cu toate acestea, Buluc spune ca revenirea economicanu poate avea loc decat intr-un context european.
"Nu sunt de partea celor ce propovaduiesc Apocalipsa, darcriza la noi nu si-a spus ultimul cuvant. Revenirea nu poate savina decat in ansamblu. Daca exista o revenire in UniuneaEuropeana, vom avea si noi o revenire".
Omul de afaceri spune ca o revenire a economiei s-ar puteaproduce abia anul viitorul, punctul de jos al curbei urmand sa fieatins in trimestrul trei.
"Partea de jos a curbei va fi in trimestrul trei, iar intrimestrul patru va fi mai putin rau. Preturile la imobiliare incanu au fost corectate corespunzator. Cred ca in 2010 ne revenimpentru ca se pare ca si in Europa
masurile luate de guvernele UE si-au spus si isi vor spunecuvantul".
masurile luate de guvernele UE si-au spus si isi vor spunecuvantul".Ce spune despre
Delegarea conducerii executive: Deocamdata num-am gandit. Sunt un om activ, primul care ajunge dimineata laserviciu la 07:30.
Am dat foarte multa libertate de miscare directorilor dinsubordine, dar seful executiv sunt eu. Nu am inca in vedere odelegare totala sau partiala pentru ca nu vad cum mi-as umpletimpul liber. Renuntarea la activitate este ucigasa. Am 41 de anide activitate si am muncit si in timpul studentiei. Nu vreau sastau.
Cine l-a consiliat: In partea de managementnu m-am consultat cu nimeni.
Principalii indicatori la care se uit~: Este importantavanzarea, insa anul acesta pe locul intai a trecut profitul. Ma uitde asemenea la valoarea activelor, la valoarea creantelor, ladatorii, la productivitatea pe cap de angajat.
Amenintarile asupra businessului romnesc:Daca in 2006 aveam o oarecare teama in ceea ce priveste viitorulbusinessului romanesc si a capitalului romanesc, stiind ca vomadera la UE, unde se aplica alte reguli, acum nu mai simt nicioamenintare. Pentru businessul romanesc facut cu cap nu vad niciunpericol.
Principalele active: Toate activele noastresunt evaluate la peste 35 mil. euro.
STRUCTURA farmexim
- Depozitul central este in Bucuresti; exista 12 filiale in tara:Oradea, Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu, Craoiva, Ploiesti,Constanta, Galati, Bacau, Iasi si Bucuresti Sud;
- Fiecare filiala isi are propriile birouri, depozite si forta devanzari (care variza intre 20 si 30 de oameni)
- Fiecare filiala este condusa de un director zonal devanzari;
- Filialele sunt grupate pe trei regiuni principale conduse larandul lor de un director regional: regiunea de vest, Bucurestiulsi zona limitrofa - partea de sud si regiunea de est;
- Cei trei directori regionali sunt subordonati directoruluinational de vanzari;
- La nivelul distribuitorului exista un director executiv; elcoordoneaza vanzarile si departamentul comercial (achizitiile)
Firmele din grupul farmexim
Farmexim SA
- A avut o cifra de afaceri de 160 mil. euro in 2008;
- Cota de piata era de 8% pe segmentul de retail in 2008;
- Are 530 de angajati;
- Opereaza o retea nationala de depozite cu 12 filiale;
Help Net Farma SA
- A avut o cifra de afaceri de 62 mil. euro in 2008;
- Opereaza o retea formata din 105 farmacii;
- Angajeaza aproximativ 900 de oameni;
- In 2010 ar putea opera 120 de unitati;
Green Net SA
- Initial a fost un departament al Farmexim, transformat insocietate;
- Anul trecut a ajuns la afaceri de 5,4-5,5 mil. euro si 80 deangajati;
- In 2009 ar putea atinge 7 mil. euro;
- Opereaza lantul de parfumerii de lux Beautik HauteParfumerie.
La 20 de ani de capitalism ZIARUL FINANCIAR aduce inprim plan pe cei care au influentat economia prin afacerilecreate.
Votati aici oamenii careprin ideile, cunostintele, prin munca si prin norocul lor audevenit cei mai puternici oameni de afaceri autohtoni.
ZIARUL FINANCIAR il va premia in cadrul Galei ZF 2009 pe celcare va aduna cele mai multe voturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
