”Delegaţia României a menţionat că dacă pentru anul 2020 există posibilitatea stabilirii unei ţinte pentru deficitul bugetar în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 40% în septembrie 2020 pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice, în anul 2021 este puţin probabil să se respecte limita de 3% din PIB corelat cu calendarul privind creşterea pensiilor propus prin Legea 217”, se arată într-o notă de informare trimisă de Eugen Teodorovici.
El menţiona la acel moment că singurul mecanism aflat la dispoziţia autorităţilor române ar fi realizarea unor majorări diferite pentru punctul de pensie, prin legea privind plafoanele unor indicatori.
În acelaşi document, fostul ministru al Finanţelor cerea evitarea angajării unor cheltuieli bugetare suplimentare, cu impact pe deficitul bugetar al anului 2019 şi al anilor următori.
”Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii n.r 127/2019 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, se arată în finalul notei.
Florin Cîţu a făcut public documentul semnat de Eugen Teodorovici în contextul scandalului actual legat de legea pensiilor, între actualul cabinet şi PSD.
Cea mai recentă propunere a ministrului Finanţelor vizează o creştere de 14% a pensiilor, motivând că o majorare de 40% ar fi un cost prea mare pentru buget, mai ales în urma crizei globale produsă de pandemie.
PSD a reintrodus în Parlament majorarea pensiilor cu 40% şi creşterea salariilor profesorilor, încă din 2020. Comisiile de muncă ale Parlamentului au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD şi votată de PNL, în Parlament.
După primele şapte luni, bugetul a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%, iar deficitul bugetar s-a apropiat de 50 miliarde lei (4,7% din PIB).
Situaţia deficitului şi deteriorarea situaţie macroeconomice sunt pe radarul agenţiilor de rating, care ar putea decide retrogradarea României la categoria ”junk” (economie nerecomandată pentru investiţii), ceea ce ar creşte costurile de finanţare, ar diminua credibilitatea României pe plan extern şi ar pune presiune pe curs.