"Sunt 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante la nivel national. Acesta este numarul firmelor aflate in functiune din punct de vedere juridic la data de 5 ianuarie, care au declarat la Registrul Comertului ca domenii principale de activitate unul din cele doua coduri (baruri si restaurante - n.red)", a declarat Luminita Iacob, director general al ONRC.
Capitala ramane in continuare lider pe piata de profil, cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de restaurante), fiind impreuna cu judetele Constanta si Ilfov singurele zone in care restaurantele domina, restul judetelor avand mult mai putine restaurante decat baruri.
Anul trecut in aceeasi perioada, Bucurestiul avea 3.000 de restaurante, concentrand 10,2 % din piata.
Majoritatea investitorilor care au intrat pe acesta piata au ales Capitala ca rampa de lansare, principalul motiv fiind traficul mai intens decat in alte orase ale tarii.
Oficialii KFC, care detin un lant de 32 de restaurante de tip fast-food la nivel local spuneau anterior ca in Bucuresti se inregistreaza o cerere mai mare, iar numarul persoanelor care iau masa in oras este vizibil mai crescut decat in restul tarii.
In plus, chiar daca in ultimii ani s-au deschis centre comerciale in mai multe regiuni din Romania, comportamentul consumatorului este diferit.
Reprezentantii KFC au observat ca in orasele de provincie se inregistreaza un boom doar la deschiderea centrului comercial, ulterior mentinandu-se o frecventa mai scazuta. Acesta este si motivul pentru care in 2008, din opt unitati KFC deschise, trei au fost in Bucuresti.
De asemenea, McDonald's, cea mai extinsa retea de restaurante de tip fast-food din Romania, cu 58 de unitati, are 26 de restaurante doar in Bucuresti, atat in centrele comerciale, cat si stradal.
La Mama, unul dintre cele mai mari lanturi de restaurante cu specific romanesc, lansat in 1999 de oamenii de afaceri Catalin Mahu si Dragos Petrescu si administrat in prezent doar de Mahu, a gasit atractiva provincia abia dupa opt ani de la intrarea pe piata restaurantelor.
"In 2007 am deschis o unitate La Mama in Constanta, in statiunea Mamaia, ajungand la concluzia ca orase ca Timisoara, Constanta, Cluj sau Oradea au inceput sa faca concurenta serioasa Capitalei", a spus Mahu.
Topul judetelor cu cele mai multe unitati de profil a fost astfel completat de Constanta, Timis, Cluj si Iasi, care, impreuna cu Bucurestiul, detin 30% din numarul total de restaurante si baruri. Constanta este considerat asemanator Bucurestiului din punctul de vedere al comportamentului de consum, iar faptul ca este una dintre cele mai vizitate zone de turisti a fost un motiv in plus pentru antreprenorii locali sau investitorii straini sa deschida un restaurant sau o cafenea la malul marii.
Astfel, la inceputul acestui an erau aproape 2.000 de astfel de unitati, in crestere cu 14% fata de perioada similara din 2008.
Zona litoralului este urmata de Banat, cu un "punct forte" in judetul Timis (peste 1.500 de baruri si restaurante) si de Ardeal, care iese in fata cu ajutorul Clujului (peste 800 de baruri si 500 de restaurante). Faptul ca Iasiul este cunoscut ca centru universitar important propulseaza judetul pe locul cinci, cu aproape 1.300 de baruri si restaurante, iar segmentul tanar, caruia i se adreseaza astfel de locatii, a determinat investitorii sa se axeze pe deschiderea de baruri si cafenele, care au ajuns de doi ani la un numar dublu fata de cel al restaurantelor.
Cele mai multe unitati sunt independente, dar cresterea nivelului de trai in Romania a condus la inchegarea unor businessuri consolidate. Turabo Cafe, administrata de Tudor Niculescu, a ajuns astfel la 40 de cafenele in toata Romania, iar proprietarii de restaurante si-au extins businessul pe mai multe nise. De exemplu, Dragos Petrescu controleaza in prezent restaurantele City Grill, Caru' cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe.
In orasele mici si businessurile sunt mici. Judetul Giurgiu este pe ultimul loc in topul judetelor, cu doar 230 de restaurante si cafenele si este devansat de Ialomita si Covasna, care au reusit sa depaseasca putin pragul de 300 de unitati.
Tinand cont ca piata restaurantelor si a barurilor a simtit mai putin turbulentele financiare din ultimele patru luni, este posibil ca multi investitori sa nu renunte la un astfel de business, Dragos Petrescu anuntand deja ca va intra si pe piata de fast-food cu brandul Bundetot si ca sfarsitul anului il va prinde cu patru unitati pe acest segment.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
