Cehii de la CEZ ar putea încheia până la sfârşitul anului otranzacţie prin care vor să cumpere patru microhidrocentrale cu ocapacitate totală de 25 MW, aceasta urmând să fie cea de-a douainvestiţie în domeniul energiillor regenerabile în contextul încare grupul energetic se află în plină dezvoltare a unui parceolian de 1,1 miliarde de euro localizat în două comunedobrogene.
"Analizăm posibilitatea de a intra pe domeniul hidrocentralelor demici dimensiuni. Deja suntem în negocieri cu o companie privatăînregistrată în România pentru preluarea a patru astfel de grupuricu o capacitate cumulată de 25 MW. De obicei, investiţia într-un MWpe acest tip de energie se ridică la circa 1,8 milioane de euro,aşa că tranzacţia ar putea fi de zeci de milioane de euro. Sperămsă finalizăm negocierile anul acesta", a declarat Leon Vrska,directorul financiar (CFO) al CEZ România.
Pornind de la estimările reprezentantului ceh, valoarea activelorpe care compania ar urma să le achiziţioneze se ridică la circa 45de milioane de euro.
Acesta este al doilea pas pe care cehii sunt dispuşi să-l facă îndomeniul producerii de energie din surse regenerabile în contextulîn care au în derulare construirea unui parc eolian de 600 MW,aproape cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, careva fi localizat în două comune din Dobrogea, Fântânele, respectivCogealac. Dacă la Fântânele lucrările sunt deja foarte avansate,120 de turbine eoliene din cele 139 câte va avea parcul la finalurmând să fie funcţionale în iarna acestui an, la Cogealacconstrucţiile abia au început din cauza mai multor probleme pe carecompania le-a avut cu primăria localităţii. CEZ spune că recent aobţinut şi autorizaţia de construire pentru etapa de la Cogealac,acesta fiind ultimul document aşteptat. Doar anul trecut CEZ ainvestit pentru proiectul eolian 1,65 de miliarde de lei (394 demilioane de euro).
Accent pe verde
Decizia CEZ vine în contextul în care la începutul acestei luni afost promulgată legea pentru modificarea şi completarea Legii220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii deenergie regenerabilă. Noua variantă, cu numărul 139/2010, a fostpublicată deja în Monitorul Oficial şi mai are nevoie de câtevaacte pentru a putea fi aplicată. Astfel, până la sfârşitul acestuian este aşteptat avizul Comisiei Europene şi în plus este necesarăredactarea legislaţiei secundare de către Ministerul Economiei şiAutoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).În contextul în care energiile verzi sunt mai scumpe decât celeconvenţionale, investitorii din acest domeniu au nevoie de unsprijin pentru a aborda acest gen de investiţii. În Româniasistemul este alcătuit din certificate verzi completate cu coteobligatorii pentru fiecare furnizor.
Astfel, pentru fiecare MWh de energie verde, producătorul primeştedin partea Transelectrica, compania naţională de transport alenergiei, un certificat verde. Fiecare furnizor de energie, aşa cumeste de exemplu Electrica, trebuie să aibă o anumită cotăobligatorie de energie verde în coşul pe care îl livreazăclienţilor săi. Pentru a dovedi acest lucru, furnizorii cumpără unanumit număr de certificate verzi. Practic, în acest mod, uninvestitor în regenerabile câştigă de mai multe ori din producţiasa de energie: o dată prin certificatele verzi şi o dată princomercializarea energiei pe piaţa liberă.
"Prin definitivarea cadrului legislativ, am putea vedea o mutare ainvestiţiilor din zona convenţională a energiei spre cearegenerabilă. Acest lucru trebuie făcut însă cu măsură din cauzalimitărilor de sistem", spune Martin Zmelik, directorul deoperaţiuni (COO) al CEZ România.
Cehii au renunţat recent la un proiect de 400 de milioane de euroîntr-o centrală pe gaze la Galaţi pe care urmau s-o facă înparteneriat cu statul român reprezentat de Termoelectrica. Înmotivaţia cehilor s-a numărat şi faptul că studiul deprefezabilitate al proiectului a relevat nişte costuri foarte maripe care le presupunea această investiţie.
Active de 1,2 mld. euro
CEZ România estimează pentru anul acesta o cifră de afaceri de 381de milioane de euro, în creştere cu 4% faţă de rezultatul consemnatanul trecut şi mizează pe un profit operaţional ( EBITDA - n.r.) de93 mil. euro, cu 55% mai mare comparativ cu 2009.
"Valoarea totală a activelor la sfârşitul anului 2009 a fost de5,23 miliarde de lei (1,24 miliarde de euro), fiind cu 52% mai maredecât în anul anterior datorită investiţiilor realizate laparcurile eoliene de la Cogealac şi Fântânele. Numai în anul 2009,pentru parcul eolian CEZ investiţiile realizate au fost de 1,65miliarde de lei (394 de milioane de euro)", au declaratreprezentanţii CEZ România.
CEZ a intrat pe piaţa locală în 2005 după ce a cumpărat pachetulmajoritar de acţiuni de la fosta Electrica Oltenia, compania cu celmai mare număr de clienţi pe partea de distribuţie de energie.
Cine are dreptate la Cogealac
Conflictul dintre primarul comunei dobrogene Cogealac, Cati Hristu,susţinut de localnici, şi firma de pază Romnaţional care asigurăprotecţia proiectului derulat de grupul CEZ la Cogealac s-a soldatluni cu împuşcarea a cinci persoane cu gloanţe de cauciuc.
Cum s-a ajuns aici?
În timp ce primarul comunei dobrogene spune că CEZ a dat drumul laconstrucţii fără să aibă temei legal, reprezentanţii grupuluienergetic ceh spun că au toate actele necesare pentruconstrucţie.
În varianta primarului comunei, Cati Hristu, au mai intrat îndiscuţie şi premierul Emil Boc, ministrul economiei Adriean Videanuşi ministrul internelor, prin intermediul prefectuluijudeţului.
Primarul de la Cogealac spune că a fost sunat în urmă cu două sautrei luni de către premierul Emil Boc în legătură cu conflictuldintre primăria Cogealac şi companiile CEZ şi Continental WindPartners şi că
i-a transmis toate documentele necesare prin care atesta faptul căCEZ se află în ilegalitate. Hristu a mai precizat că, în prezent,CEZ a obţinut o aprobare de la Consiliul Judeţean, de asemeneailegală, întrucât pentru acelaşi teren are autorizaţie deconstruire o altă firmă concurentă, Eolica. Pe de altă parte,reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa l-au acuzat peprimarul din Cogealac, printr-un comunicat de presă citat deMediafax, că foloseşte toate mijloacele, unele "abuzive şiilegale", pentru a împiedica realizarea parcului eolian de cătreCEZ. Motivaţia preşedintelui Consiliului Judeţean, NicuşorConstantinescu, este că primarul ar avea datorii către competitorulCEZ, Eolica, după ce acesta l-ar fi susţinut în alegerile localedin 2008. Primarul Cati Hristu a mai spus că o influenţă în acestcaz a avut-o şi ministrul economiei Adriean Videanu. "MinistrulVideanu ne-a trimis o scrisoare în care ne ruga să ajutăm firmaContinental Wind Partners să intre în legalitate. De ce să nusprijine firma care este în legalitate? Ce se întâmplă acum este unabuz pe care şi poliţia şi prefectura îl protejează. Singurapersoană care poate să facă dreptate este preşedintele TraianBăsescu", susţine primarul, care spune că există şi o scrisoare înacest sens. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Economieispun că nu ministrul a fost cel care a trimis scrisoarea, cisecretarul de stat în domeniul energiei de la acea vreme, TudorŞerban. Acesta ar fi trimis o scrisoare prin care primarul dinCogealac era rugat "să sprijine în limitele măsurilor legale şi săfaciliteze cu prioritate investiţiile în sectorul producerii deenergie electrică din surse regenerabile". Aura Drăgulescu, agentprincipal în cadrul Poliţiei Constanţa, susţine că au fost audiatemai multe persoane în cazul de la Cogealac pentru a se vedea dacăuzul de armă s-a făcut în condiţii legale, ancheta aflându-se încăîn desfăşurare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
