Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 - in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala -, iar in 2004 "a iesit primul ou ecologic din ferma", spune Argeseanu. Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000-200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr-o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar "in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala", spune Argeseanu.
Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. "Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani", afirma el. Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. "Ca sa satisfac piata din Romania, ar trebui sa am cam 30.000 de gaini", estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii. A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive.
"Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic", explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.
Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, "pentru ca productia este prea mica sa fac si export".
Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire? Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.
"In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%", estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice. In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import.
Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.
"Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera - lapte si derivate - pleaca la export, in principal in UE", afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.
"Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?", spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land. Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.
Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafata de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.
"Daca se pastreaza actualele tendinte pe piata, in special interesul tot mai mare al fermierilor, dar si cererea in crestere de pe pietele externe, suprafetele cultivate la noi cu produse ecologice se vor dubla sau chiar tripla in perspectiva anului 2009 sau 2010", spune cu un optimism moderat Costin Lianu.
Mai exact, Ministerul Agriculturii estimeaza ca pana in 2013, 754.000 de hectare vor fi cultivate ecologic, adica 5% din totalul suprafetei agricole. In principal, produsul ecologic se obtine de pe pamant care nu este tratat cu substante chimice, ci numai cu ingrasaminte naturale, dupa ce terenurile respective au parcurs o perioada minima de doi ani in care au fost scoase din circuitul agricol.
Produsele ecologice nu sunt simplu de identificat pe rafturile marilor magazine, pierzandu-se de multe ori in multimea celorlalte marfuri.
"Gama de produse ecologice este destul de restransa si vizeaza mai ales categorii ca oua, miere, zahar, branzeturi, unt. Chiar daca ponderea lor in cifra noastra de afaceri este nesemnificativa, produsele de acest tip au inregistrat an de an cresteri importante - intre 45% si 300% sau mai mult", declara Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania, retailer care are la vanzare produse ecologice inca din 2003. Clientii Carrefour cumpara in special lactate (svaiter ecologic, unt bio sau branza bio), dar si oua si zahar ecologice. "Odata cu diversificarea gamei vor scadea si preturile, iar produsele de acest tip vor fi din ce in ce mai accesibile. Si cum vor aparea pe piata, le vom avea si noi pe rafturi", adauga Andreea Mihai.
Intr-adevar, marile lanturi de magazine incep sa se inregistreze drept comercianti de produse ecologice.
"In urma cu patru ani, retailerii erau destul de reticenti in a primi pe rafturile lor produsele ecologice. Toata lumea ne intreba ce sunt aceste produse si de ce sunt ele mai scumpe", isi aminteste directorul Natura Land.
De cinci ani pe piata, importatorul si distribuitorul de alimente ecologice a ajuns sa numere zece furnizori si isi distribuie marfa in peste 100 de magazine din tara.
"La Fourmi a fost primul retailer care a primit produsele noastre. Au urmat magazinele Orient, intre timp preluate de Angst, supermarketurile Nic, Gima, Mega Image", enumera Panait, completand ca dupa discutii lungi a reusit sa-si plaseze marfa si in hipermarketuri precum Carrefour, Cora, Auchan, Real sau Selgros.
Radu Panait spune ca a intrat in acest business din cauza unor probleme medicale. Obligat de medici sa nu mai manance carne, a devenit vegetarian si pentru ca nu prea gasea in comert produse ecologice, s-a hotarat sa le aduca el in tara.
Deocamdata, doar 20-25% din marfa pe care o distribuie este autohtona - miere de albine, faina integrala ecologica, legume si fructe, paste fainoase.
Investitia initiala in afacere a fost de 15.000 de euro. La inceput a inchiriat demisolul unui bloc, iar o camaruta de trei metri patrati pe patru a devenit depozitul firmei.
Primul produs distribuit a fost zaharul ecologic, brun si auriu; daca primul transport s-a vandut in cateva luni, acum Natura Land vinde sase-sapte tone de zahar ecologic lunar, iar cifra de afaceri din 2006 a fost de jumatate de milion de euro. In 2007 afacerile lui Panait au ajuns la un milion de euro, pentru ca anul acesta sa spere intr-o crestere gratie ofertei mai diverse: "Pe langa lapte vegetal pe baza de soia, deserturi, orez, ulei, paine, vom avea si halva pe baza de soia, cu miere, plus sucuri ecologice".
Managerul isi pune mari sperante in cresterea cererii pentru astfel de produse. "Tendinta spre o alimentatie sanatoasa, indusa in special de expati, incepe sa prinda din ce in ce mai mult", considera Panait, care vrea sa deschida anul acesta un supermarket cu produse agroalimentare ecologice si un restaurant specific, unde estimeaza ca va investi circa 150.000 de euro.
"Productie, supermarket si restaurant - e un concept pe care l-am vazut si in alte tari", spune Panait.
Desi are planul facut de mai bine de doi ani, spune ca a batut pasul pe loc fiindca nu a avut bani sa puna in aplicare proiectul: "Studiem diferite posibilitati de finantare, chiar si varianta apelarii la un fond structural de la UE".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
