Cel mai mare producator de vinuri din Republica Moldova, Cricova, detinut inca de statul moldovean sub forma de patrimoniu national, intentioneaza sa achizitioneze o suprafata de vita-de-vie in Romånia si sa construiasca o crama, dupa ce anul acesta a intrat in forta cu vånzari pe piata romåneasca.
"Planul prevede achizitia in urmatorii doi ani de zile a 100 de hectare de pamånt pe care sa fie plantate cu vita-de-vie si construirea unei crame de dimensiuni medii. In acest an, am intrat puternic pe segmentul superior al vinurilor de soi in piata romåneasca cu un vin sec rosu de colectie Cabernet Sauvignon si un cupaj de Cabernet cu Merlot. In plus am adus pe piata sampanie facuta dupa metoda champenoise Cricova avånd dreptul sa produca sampanie deoarece are licenta din Franta", spune Dan Ciobanu, directorul general al Cricova Distribution Romånia.
El afirma ca vinurile moldovenesti sunt produse cu o tehnica de vinificare diferita decåt cea a vinurilor romånesti.
"E vorba despre modul in care se fac cupajele si de tehnnicile de stocare a vinurilor. Am decis sa intram pe segmentul premium dupa care in functie de cum raspunde sa intram si pe celelalte segmente ale pietei", spune Ciobanu.
Pentru acest an, estimarile privind vånzarile pe piata romåneasca ating 40.000 de sticle (120.000 de euro). Producatorii moldoveni de vinuri detin suprematia pe piata rusa unde si-au adjudecat circa 70% din piata si unde odata vinurile romånesti erau la mare cautare.
Din nefericire, dupa ''89 vinurile romånesti au pierdut contactul cu aceasta uriasa piata spre care se indreapta acum toti marii jucatori de pe piata mondiala, locul Romåniei fiind luat de vinurile din Republica Moldova care a beneficiat de un regim preferential in relatia cu Moscova. Paradoxal, Republica Moldova s-a aflat multi ani de-a råndul pe primul loc in topul importatorilor de vin romånesc, investitorii din aceasta tara achizitionånd vin in vrac romånesc pe care il "turnau" in sticle "Made in Moldova" si care ulterior lua drumul pietei rusesti.
Jucatorii autohtoni din piata romåneasca a vinurilor au incercat timid in ultimii ani sa recucereasca piata ruseasca, dar fara succes, poate si pentru ca investitorii din Republica Moldova au inregistrat la Moscova inclusiv drapelul romånesc si chiar denumirile traditionale ale vinului romånesc: Murfatlar, Cotnari s.a.
Pe långa Cricova, pe piata romåneasca se mai afla o serie de investitori din Republica Moldova: Speed Husi, Vitis Hancesti si Cramele Purcari care au cumparat recent 50 de hectare cu vita-de-vie in zona Dealu Mare.
Infiintate in anul 1958 pe locatia fostelor mine de extragere a pietrei - cariere folosite la constructia Chisinaului - cramele Cricova "Orasul Subteran" au in prezent aproximativ 53 de hectare cu o lungime a galeriilor de 60 kilometri, la o adåncime medie de 80-90 de metri, fiind cea mai mare crama din Europa. Cricova nu are decåt 400 de hectare de vita-de-vie, insa cumpara cantitati mari de struguri. Cramele au o capacitate de stocare de 5 milioane de sticle de sampanie si au in acest moment o vinoteca de 7-8 milioane de sticle de vin.
Compania exporta anual de circa 10-11 milioane de euro, o treime din totalul exporturilor romånesti de vinuri.
Piata vinurilor s-a ridicat anul trecut, conform datelor furnizate de Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), la circa 310 milioane de euro, principalii competitori pe piata vinurilor de soi fiind Murfatlar Romånia, Jidvei, Cotnari, Vincon Vrancea si Vinia Iasi.
Conform unui studiu al companiei de cercetare a pietei MEMRB, piata vinurilor de soi a fost dominata anul trecut de vinurile demidulci (41% din piata, in crestere) urmate de cele demiseci (21%, in crestere) de seci (19%, in scadere), de dulci (14%, in scadere) si de cele licoroase (1,1%, in crestere). Desi sunt intr-o usoara scadere, vinurile albe continua sa detina suprematia in piata: aproape 70%, restul fiind ocupat de cele rosii. stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
