Ruttenstorfer, 60 de ani, a lucrat în OMV încă din 1976, iar din2002 a ocupat funcţia de CEO şi preşedinte al consiliului deadministraţie în cadrul grupului austriac. Pe final de mandat,CEO-ul OMV spune că principala realizare a sa a fost faptul că atransformat grupul dintr-o companie austriacă într-unainternaţională, achiziţia Petrom fiind cireaşa de pe tort.
"Cel mai important lucru pe care l-am reuşit în mandatul meu afost acela de a transforma OMV dintr-o companie austriacă într-unjucător major din zona centrală şi sud-est europeană. AchiziţiaPetrom a fost pasul cheie în această extindere. Acum, Austria numai este aşa de importantă, mai reprezintă doar 10% din tot ceînseamnă OMV azi", spune Ruttenstofer.
Privatizarea Petrom este şi azi una dintre cele maicontroversate decizii pe care statul român le-a luat, în contextulîn care acum lupta se dă pe resurse, revenind la modă noţiunea decampioni naţionali. În 2004, anul privatizării Petrom, OMV aveacirca 6.500 de angajaţi.
Petrom avea peste 50.000. Cifra de afaceri a austriecilor era de10 mld. euro, în timp ce Petrom genera numai două miliarde deeuro.
O altă diferenţă majoră era faptul că în timp ce OMV avea unprofit net de 642 mil. euro, la Petrom pierderile ajungeau la 240de milioane de euro. După privatizare, compania s-a schimbatcomplet, pornind de la benzinării şi politica de preţuri, carecreează de altfel cele mai mari nemulţumiri în rândul românilor,până la faptul că Petrom a renunţat la una dintre cele douărafinării, la activităţile de petrochimie, dar a ales să intre pealte segmente cum ar fi producerea de energie electrică atât dinsurse convenţionale, cât şi regenerabile.
Petrom, model pentru Turcia
"Structura pe care Petrom o are acum în România este structurape care OMV o are la nivel de grup. În Austria este la fel.Activităţile sunt împărţite în companii care sunt controlate 100%de către OMV. Este o măsură de reducere a costurilor", spuneRuttenstorfer.
Finalul mandatului lui Ruttenstorfer vine într-un moment în carereprezentanţii OMV dau de înţeles că marile transformări prin carea trecut Petrom au ajuns la final, noua zonă de lucru fiind acumTurcia, unde austriecii au intrat prin preluarea Petrol Ofisi, ceamai mare reţea de benzinării din Turcia.
"Conceptul de integrare folosit pentru Petrom va fi aplicat şiîn Turcia. Creşterea reală va veni din pieţele emergente. Turciaeste piaţa de creştere pentru noi. Provocarea este să te muţi dinpieţele mature în pieţele emergente", spune Ruttenstorfer. Potrivitacestuia, pe viitor nu se vor crea sinergii importante întreactivităţile din Turcia şi cele din România.
"Nu vrem să exportăm produse petroliere făcute în România înTurcia pentru că nu are sens. Petrobrazi (una dintre cele douăunităţi de rafinare ale Petrom - n.red.) este o rafinărie perfectăpentru a procesa petrolul în România şi pentru a vinde produselelocal. Pentru export este bună Petromidia, dar nu noi controlămaceastă unitate", spune Ruttenstorfer.
Directorul OMV nu a dorit să vorbească mai multe despre mandatulsău care se apropie de final, spunând că toate lucrurile trebuiefăcute la timpul lor. Ruttenstorfer a ţinut însă să precizeze căplecarea sa din OMV nu va avea un impact asupra managementuluioperaţiunilor locale.
"Plecarea mea din OMV nu va atrage după sine alte schimbări demanageri. În România încă nu se pune această problemă. MarianaGheorghe (CEO al Petrom - n.red.) va rămâne", a mai precizatRuttenstorfer.
Un an de răbdare pentru majorare
Trecând la lucruri legate strict de business, şeful OMV spune cămajorarea uriaşă de capital de 600 de milioane de euro la Petrom,operaţiune care are un termen de finalizare până în aprilie anulviitor, ar putea fi extinsă cu un an. Astfel, Ministerul Economieiar avea timp suficient pentru a vinde un pachet de 9,8% dinacţiunile Petrom, operaţiune care oricum este întârziată.
"Guvernul ne-a rugat să aşteptăm finalizarea procesului devânzare a pachetului de 9,8% din Petrom. Compania se descurcă acumbine şi nu este o urgenţă obţinerea acestor fonduri pentrufinanţare. Nu exclud ca la următoarea adunare generală să se votezeo amânare a majorării de capital pentru un an", a spusRuttenstorfer.
Relaxarea în ceea ce priveşte posi-bilitatea susţineriiprogramului de un miliard de euro pe care OMV şi l-a stabilitpentru Petrom îi face pe austrieci să amâne şi momentul posibileivânzări a Petrom City, sediul de 100 de milioane de euro în careurmează să se mute angajaţii Petrom.
"Noi nu investim în birouri, companiile imobiliare fac acestlucru. Acum nu este posibilă vânzarea Petrom City pentru că piaţaeste jos şi nici nu este necesară pentru că Petrom arelichidităţile necesare susţinerii activităţii", spuneRuttenstorfer.
Nu exportăm gaze sub formă de electroni
În ceea ce priveşte una dintre cele mai importante proiecte pecare grupul le construieşte local, centrala pe gaze de jumătate demiliard de euro de la Brazi, reprezentantul OMV spune că nu se temede concurenţa din partea celor doi giganţi energetici prin carestatul încearcă să restructureze sistemul de producţie deelectricitate din România.
Mai mult, Ruttenstorfer neagă faptul că OMV îşi face centrală pegaze pentru ca ulterior să exporte energie, în contextul în carecompania vinde gazele naturale în România la un preţ de două orimai mic faţă de gazul rusesc, neavând nicio posibilitate de export."Nu sunt foarte îngrijorat de restructurarea sistemului energeticdin România. Centrala pe care noi o construim la Brazi va avea oeficienţă de 60%, în contextul în care majoritatea centralelor dinRomânia funcţionează acum cu o eficienţă de 30%. Nu am făcutcentrala de la Brazi pentru a exporta gaze sub formă de energie. Amconstruit această centrală pentru că noi credem că cererea internăva creşte", spune Ruttenstorfer.
Deşi România este conectată acum la sistemul vestic de transportal gazelor naturale prin conducta Arad - Szeged, companiile localepot doar importa, nu şi exporta
"Importul de gaze prin conducta Arad-Szeged este mai ieftin, darnu cred că se poate vorbi de cantităţi care pot da dureri de capGazpromului. Cred că ceea ce a cauzat anumite probleme pentru ruşia fost, de exemplu, scăderea masivă a importurilor de gaze încontextul în care consumul pe piaţa din România a scăzutsemnificativ", crede Ruttenstorfer.
În ceea ce priveşte marile proiecte de interconectare, aşa cumeste cazul Nabucco, oficialul OMV spune că în prima jumătate aanului viitor este posibil să fie semnate primele contracte dealimentare cu gaze naturale, astfel încât construcţiile la acestgazoduct să poată începe în 2012.
Revenind la România, piaţa care practic a dublat dintr-un focafacerile OMV, Ruttenstorfer îndeamnă la mai mult optimism, spunândcă în 2011 va fi creştere economică şi local.
"Am încredere că România îşi va reveni în 2011. Aţi intrat înrecesiune cu un an în urma economiilor europene şi veţi ieşi cu unan mai târziu, dar este nevoie de mai mult optimism. Dacă aşasculta toate infomaţiile care-mi vin de la Bucureşti, mi-aş punemâinile în cap", a conchis directorul OMV.
Cinci provocări pentru o industrie demiliarde
- Creşterea costurilor şi accesul limitat la sursele dehidrocarburi care sunt localizate în cea mai mare parte în zoneprecum Arabia Saudită, Iran, Kuweit, Venezuela, Rusia etc.
- Potenţial scăzut de creştere în zonele dezvoltate. Cererea deenergie vine din economiile emergente.
- Costurile cu emisiile de CO2 şi pătrunderea tehnologiilorverzi.
- La nivel european, încă există o supracapacitate de rafinare.Pentru revenirea marjelor, ar fi necesară o diminuare de 10-20% aacestei capacităţi.
- Deşi mobilitatea este în continuă creştere, biocombustibilii şicreşterea eficienţei în ceea ce priveşte consumul de combustiblimuşcă din piaţa petroliştilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
