Companii

Imigrantii romani din Spania prefera sa fie someri intr-o tara straina decat angajati in Romania

05.11.2008, 15:32 65

"Daca esti bine pregatit pentru meseria pe care o practici criza nu te afecteaza", crede Feruccio Petre, presedintele Asociatiei Romanilor din Canas, o regiune din apropierea capitalei iberice, Madrid. De fapt, toate opiniile celor implicati intr-un fel sau altul in activitatea romanilor din Spania tind sa convearga spre acest punct.

Javier Fernandez-Lasquez, cel care conduce Consiliul pentru Imigratie si Integrare al regiunii autonome Madrid, spune ca romanii au o buna reputatie in randul antreprenorilor locali, in special datorita competentelor pe care le detin si a aptitudinilor polivalente. Cu alte cuvinte, romanii - in segmentul constructiilor, de exemplu - au capacitatea de a opera activitati care in conditii obisnuite ar implica doi sau chiar trei oameni.
Aceste caracteristici pot fi evaluate in perioade de criza, ca aceea pe care Spania o traverseaza astazi, ca fiind vitale din punctul de vedere al supravietuirii economice. Si asta in conditiile in care antreprenorii spanioli sunt orientati spre productivitate, ceea ce inseamna ca in momentul in care sunt nevoiti sa-si reduca drastic numarul angajatilor cei care vor fi pastrati in interiorul companiei vor fi cu siguranta cei mai productivi, potrivit lui Feruccio Petre. Iar in astfel de momente, antreprenorii nu pot face nicio concesie, cum ar fi sa tina cont de originea angajatilor si nu de performantele acestora.
Totusi, tema crizei economice spaniole pare sa fie, cel putin deocamdata, destul de exagerata. Autoritatile de la Madrid insista asupra faptului ca este inca prea devreme pentru a contabiliza efectele negative ale impactului turbulentelor financiare internationale asupra economiei iberice. Si asta pentru ca desi criza la nivel mondial a debutat cu mai bine de un an in urma, Spania a fost afectata relativ recent de turbulente.
Mai mult, datele Consiliului pentru Imigratie si Integrare al regiunii autonome Madrid nu indica o scadere, in ultimele luni, a numarului imigrantilor. Dimpotriva, cresterile inregistrate de populatiile de imigranti sud-americani in perioada ianuarie-mai 2008 sunt semnificative, fiind de 10,67% in cazul Paraguayului si de 6,8% in cel al Braziliei. Populatia de romani din regiunea Madrid a inregistrat in aceeasi perioada de timp o crestere de 2,27%.
Romanii raman in aceste conditii cea mai numeroasa comunitate de imigranti din Madrid, contabilizand - potrivit datelor oficiale din luna mai - putin peste 200.000 de membri, fata de 195.600 in ianuarie anul acesta si 155.900 la inceputul lui 2007.
Regiunea Madrid inregistreaza un total de 1.085.000 de imigranti ("noii madrileni"), ceea ce inseamna ca numarul romanilor se apropie de a cincea parte din totalul populatiei, mai exact 18,43%, potrivit Consiliului pentru Imigratie. De fapt, spune Fernandez-Lasquez, numarul romanilor din Madrid s-a dublat in ultimii trei ani. Totusi, numarul real al imigrantilor ar putea fi mult mai mare in conditiile in care statisticile autoritatilor se bazeaza doar pe numarul celor care se inscriu voluntar pe listele Consiliului pentru Imigratie.
Consiliul pentru Imigratie a fost creat relativ recent (in 2002) si are ca obiectiv declarat intarirea cooperarii intre madrileni si imigranti si integrarea acestora din urma in comunitate. Inainte de infiintarea acestui consiliu, imigratia era introdusa in categoria generala a problemelor sociale. Amploarea pe care a luat-o acest fenomen a facut insa necesara o concentrare speciala asupra imigratiei.
Multi romani continua sa lucreze in constructii in pofida problemelor aparute in acest segment, spune Fernandez-Lasquez. Si asta pentru ca segmentul constructiilor nu este unul total inghetat, ci inregistreaza doar o incetinire a activitatilor. Macaralele inca se mai inalta deasupra santierelor de la marginea Madridului - un oras in plina expansiune, chiar daca nu in ritmul inregistrat cu ceva ani in urma.
S-a observat de fapt, spun oficialii Consiliului pentru Imigratie, ca romanii sunt mult mai putin afectati de incetinirea activitatilor economice decat celelalte categorii de imigranti. Explicatia, spune Fernandez-Lasquez, nu poate fi insa decat una subiectiva, si anume reputatia buna pe care o au imigrantii romani in randul antreprenorilor spanioli.
Dincolo de declaratiile politice, care indica o inasprire a conditiilor de angajare a imigrantilor pe fondul unei inrautatiri a crizei, scopul nu este acela de a-i indeparta pe imigranti, ci de a-i determina sa lucreze cu forme legale, in situatia in care acestia contribuie semnificativ la economia spaniola. "Dorim sa reprezentam in continuare un spatiu al oportuitatilor pentru imigranti, desi traversam o criza economica ce se adanceste continuu", spune seful Consiliului pentru Imigratie.
Cea mai mare problema pentru autoritatile spaniole este insa nu numarul imigrantilor, ci faptul ca o mare parte a acestora lucreaza ilegal, fara a contribui la sistemul de asigurari sociale. Potrivit estimarilor consiliului regional, doar 50% dintre romanii din regiunea Madrid lucreaza cu forme legale, iar 60.000 dintre acestia sunt inscrisi in cadrul sistemului privat de asigurari sociale.
Unul dintre efectele majore ale crizei asupra imigrantilor din Spania, dar si asupra localnicilor, este reprezentat de numarul mare de case achizitionate prin intermediul ipotecilor, dar care acum au intrat in posesia creditorilor in conditiile in care oamenii au intrat in incapacitate de plata pe fondul majorarii dobanzilor. In acest sens, singura miscare pe care o pot intreprinde autoritatile spaniole, dar si asociatiile imigrantilor este aceea de a oferi asistenta juridica celor afectati. "Guvernul nu are capacitatea de a plati el insusi aceste datorii", spune Fernandez-Lasquez.
Totusi, chiar si in conditiile unei inaspriri a crizei spaniole multe dintre argumentele contra intoarcerii imigrantilor romani in tara raman in picioare. "Cu toate ca Romania nu trece printr-o criza, tara nu poate asimila un milion de locuri de munca (numarul estimat al romanilor care lucreaza in Spania este de peste 800.000 de oameni - n.red.). Cum garanteaza statul roman intoarcerea mea?", se intreaba Ghita Vintan, presedintele Asociatiei romanilor din Alcala de Henares.
Trebuie facuta insa o diferentiere intre romanii din Spania, spune domul Petre de la asociatia din Canas, adaugand ca cea mai mare greseala este generalizarea, introducerea imigrantilor romani in aceeasi categorie. Iar diferentierea se face in functie de perioada in care acestia au ajuns in Spania. Multi dintre cei care au venit cu mai bine de un deceniu in urma au chiar propriile afaceri in Spania, ceea ce inseamna ca acestia vor fi cel mai putin afectati de o eventuala rabufnire a crizei. La polul opus sunt cei care au imigrat recent si care au anumite probleme reale de adaptare si care sunt dispusi sa revina in tara daca li se ofera anumite facilitati, cum ar fi asigurarea unui loc de munca platit relativ bine. Exista insa si alte argumente contra intoarcerii romanilor din Spania. De exemplu, un imigrant care se afla in aceasta tara de mai bine de zece ani si care a contribuit in tot acest timp la sistemul de securitate sociala nu are niciun interes sa revina in conditiile in care sistemul de pensii din Romania nu ia in calcul aceasta perioada de munca. "De ce sa primesc o pensie de 150 de euro in Romania, cand in Spania pot primi cel putin 750 de euro?", declara Vintan.
Pe de alta parte exista categoria romanilor care au fost deja afectati de criza si care si-au pierdut locurile de munca. Nici cei aflati in aceasta situatie nu par insa foarte dispusi sa se intoarca. Si asta pentru ca in conditiile in care au lucrat cu forme legale beneficiaza de ajutor de somaj din partea statului spaniol, suma care ajunge la 800 de euro, mult peste salariul mediu din Romania. Dincolo de aceste argumente exista totusi categoria celor care lucreaza ilegal si care sunt cei mai expusi in fata turbulentelor economice. Doar ca efectele crizei asupra acestei categorii de imigranti sunt foarte greu de contabilizat, in conditiile in care nici macar numarul real al acestora nu este decat unul estimat.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO