Potrivit rapoartelor anuale de monitorizare a pieţei gazelor realizate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anul trecut pe piaţa locală s-au consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în creştere cu aproape 3% comparativ cu cantităţile consumate în 2010.
Cum cantităţile produse intern de cei doi producători locali, Petrom şi Romgaz, au scăzut cu circa 7%, de la 11,4 miliarde de metri cubi la 10,6 miliarde de metri cubi, importurile din Rusia au crescut semnificativ de la 2,36 de miliarde de metri cubi la 3,57 de miliarde de metri cubi, după cum arată datele ANRE. Dincolo de creşterea cantităţilor, preţurile la care s-au realizat aceste importuri au avut o contribuţie semnificativă la factura pe care România a avut-o de plătit în contextul în care de la circa 360 de dolari pe mia de metri cubi în 2010, anul trecut preţul mediu a ajuns la aproximativ 442 de dolari.
Astfel, în 2011 în România s-au ars gaze în valoare totală de circa 3,3 miliarde de dolari, ţinând cont de faptul că petru gazul produs intern de Petrom şi Romgaz preţul a fost de circa 162 de dolari pe mia de metri cubi, de aproape trei ori mai puţin faţă de cele aduse din Rusia.
"România plăteşte pentru gazele aduse din Rusia cea mai scumpă factură dintre toate statele importatoare", explică specialiştii din piaţă.
10 miliarde de dolari pentru 8 ani
România aduce gazele din Rusia prin doi intermediari, WIEE Zug şi Imex Oil. În prima firmă, care este înregistrată în Elveţia, acţionarii sunt ruşii de la Gazprom şi nemţii de la Wintershall, iar a doua companie face parte din imperiul rusului Vitali Matsitski care controlează şi Alro Slatina.Ambii intermediari au contracte de gaze semnate cu ruşii de la Gazprom valabile până în 2030.
Astfel, anual România scoate din buzunare sume consistente de bani pentru gazele aduse de la ruşi. Potrivit unor informaţii furnizate de Romgaz, în perioada 2004-2010 valoarea facturii achitate de România pentru gazele ruseşti s-a ridicat la 8,5 miliarde de dolari. Calculele ZF arată că anul trecut valoarea importurilor de gaze s-a ridicat la 1,57 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că numai în ultimii opt ani de zile nota finală de plată pentru gazele de la Gazprom a depăşit nivelul de 10 miliarde de dolari.
Eternii intermediari
Problema intermediarilor de gaze naturale, la fel ca alte probleme ale sistemului energetic, cum sunt contractele directe ale Hidroelectrica, s-au regăsit în discursurile tuturor miniştrilor din ultimii ani de zile, dar cu toate acestea nicio soluţie nu a fost identificată în ciuda asigurărilor date că România va putea lua gaze direct de la Gazprom.
Iar factura pe care România o va avea de plătit în următorii ani pentru gazul rusesc poate deveni din ce în ce mai ridicată. Potrivit unor date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, citate de Mediafax, preţul mediu al gazelor importate în perioada ianuarieiunie 2012 va fi de 493 dolari/1.000 metri cubi, mai mare cu 11,5% comparativ cu media anuală din 2011, de 442 dolari.
Marea Neagră şi marile proiecte
Una dintre modalităţile prin care factura la gaze achitată intermediarilor Gazprom ar putea scădea pe termen lung ar fi descoperirea unor noi zăcăminte pe plan intern.
Deja semnalele date de Petrom, alături de gigantul american ExxonMobil, care au demarat încă din 2009 o amplă cam panie de explorare în perimetrul Neptun din Marea Neagră, sunt încurajatoare.
Potrivit celor mai recente informaţii comunicate de cele două companii, în zona de mare adâncime a perimetrului Neptun a fost identificat un zăcământ cu un potenţial situat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, dar că este prea devreme pentru a putea spune precis dacă zăcământul poate fi exploatat din punct de vedere comercial sau nu. Problema este că şi dacă în acest zăcământ va începe producţia, acest lucru nu se va întâmpla decât în circa zece ani de zile, după cum au afirmat reprezentanţii celor două companii implicate în acest proiect.
Pe de altă parte, marile proiecte care-şi propun aducerea gazelor din zona Caspică, aşa cum sunt gazoductul Nabucco sau proiectul de terminale de gaz natural lichefiat AGRI întârzie de ani buni de zile, lucru care practic lasă piaţa locală tot la mâna importurilor din Rusia.
Împărţită pe categorii de consumatori, piaţa gazelor şi-a menţinut aproape neschimbată structura în 2011, comparativ cu 2010.
Astfel, producătorii de energie electrică şi termică, casnicii şi sectorul industriei chimice ard cele mai multe gaze, 3,25 miliarde de metri cubi, 2,93 de miliarde de metri cubi, respectiv 2,8 miliarde de metri cubi, în 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
