Companii

Industria auto atrage investitii de 1,1 mld. euro, din care 400 mil. euro de la constructori

Industria auto atrage investitii de 1,1 mld. euro, din care 400 mil. euro de la constructori

Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia: Investitorii straini in industria de componente auto nu sunt atrasi de parcurile industriale, preferand greenfield-urile pe terenuri concesionate de comune/orase sau brownfield-urile, atunci cand folosesc hale gata construite.

18.02.2008, 22:11 41

In 2008 mai mult de o treime din valoarea anuntata a investitiilor din sectorul auto va fi realizata de Automobile Dacia si Ford, constructorul modelului Logan demarand deja programul de 300 de milioane de euro menit sa creasca capacitatea de productie a uzinei de la 330.000 de unitati la 400.000 de unitati in 2009.
De asemenea, Ford va investi in acest an la Craiova aproximativ 80 de milioane de euro, in cazul in care Comisia Europeana isi va da acordul pentru preluarea uzinei Daewoo pana la 31 martie, dupa ce Senatul a adoptat deja proiectul de lege privind privatizarea Automobile Craiova.
Investitiile integratorilor vor fi urmate de programe cu o valoare dubla din partea furnizorilor.
"Corespunzator investitiilor din cele doua uzine de asamblare Dacia si Daewoo, in panelul furnizorilor interni ce le alimenteaza vor fi alocate fonduri de investitii pentru asigurarea noilor cerinte cantitative de cel putin 320 de milioane de euro", a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia.
El a adaugat ca investitiile noilor furnizori ce vor alege in acest an Romania, ca destinatie pentru relocarea activitatilor pentru a produce componente destinate constructorilor vest-europeni, pot atinge suma de 400 de milioane de euro.
Potrivit situatiei constatate in piata, majoritatea acestor investitori vor alege, in detrimentul parcurilor industriale, sa isi instaleze noile facilitati de productie pe terenuri libere, concesionate pe raza unor comune sau orase din vestul tarii, sau chiar in locatii brownfield, folosind cladiri deja construite.
"Un parc auto are prin natura sa o structura eterogena, cu diferite tipuri de activitati: industriala, comerciala. 'Aglomerarile' din parcuri pot produce 'contaminari' nedorite atunci cand este vorba de revendicari salariale, de disciplina salariatilor, riscuri pe care un investitor intr-o unitate de productie antrenata intr-un lant de productie intensiv, cum este cel al automobilelor, nu le admite", a spus Stroe.
Alegerea unor locatii pe raza unor comune sau orase ce dispun de terenuri libere a condus la formarea unor aglomerari industriale care se vor transforma in final in parcuri industriale.
Este cazul platformei industriale Tapiei din Lugoj unde, dupa instalarea companiilor Hella Lighting si Schieffer, a fost atras si producatorul de sisteme de sigurata Autoliv, care a decis sa investeasca intr-o noua unitate.
"Cred ca parcurile industriale, cu toate facilitatile pe care le ofera, nu vor deveni mai atractive pentru investitorii din acest sector. Asa cum s-a vazut pana acum exista destule amplasamente libere unde investitorii isi pot instala activitatile de productie a componentelor auto", a spus Stroe.
Pe langa avantajul unor costuri de concesionare mai reduse pentru terenuri, producatorii de componente auto ar putea cauta spatii de instalare in afara parcurilor industriale si pentru a identifica mai usor forta de munca necesara. Bazinul fortei de munca din jurul comunelor sau oraselor de marime medie are avantajul unui cost mai redus si in plus are un volum mult mai mare fata de orasele care detin un parc industrial, in acest caz o buna parte a populatiei active fiind atrasa de companiile din astfel de parcuri.
De asemenea, parcurile industriale se confrunta, precum Tetarom (Cluj) sau PIP (Ploiesti), si cu o insuficienta de teren, in urma concesionarii in proportie de peste 90% a spatiilor disponibile. Astfel, pentru a depasi acest dezavantaj, majoritatea parcurilor se afla acum in proces de crestere a suprafetelor prin includerea de noi terenuri, pentru a acoperi cererile companiilor care vor sa isi largeasca capacitatile de productie sau pentru producatorii noi, la primul pas in Romania.
"Investitorii straini in industria de componente auto nu sunt atrasi de parcurile industriale, preferand greenfield-urile pe terenuri concesionate de comune/ orase sau brownfield-urile, atunci cand folosesc hale gata construite", spune Stroe.
Dupa punerea in practica a planurilor de dezvoltare ale producatorilor de componente auto, in urma cererii tot mai mari din partea integratorilor Automobile Dacia, in curand Ford si posibil Mercedes, ca un efect tertiar, se va accelera si procesul de concentrare a furnizorilor.
"Este de asteptat ca programul Ford la Craiova sa fie deblocat. Acesta va deveni o atractie pentru furnizorii Ford, dat fiind programul capacitar anuntat pentru uzina din Craiova (350.000 unitati/an) si procentul de integrare locala de 60%", a spus Stroe.
Parcul industrial de la Craiova, cu o suprafata de aproximativ 10 hectare, nu va fi insa capabil sa atraga investitii care sunt estimate sa ajunga in interval de trei ani la 1 miliard de euro, astfel ca acestia vor fi nevoiti sa se orienteze spre alte orase din judet, precum germanii de la Honsel, care au ales Slatina.
Dacia si furnizorii sai au investit pana in prezent mai mult de 2,5 miliarde de euro in industria auto romaneasca, din care peste un miliard de euro reprezinta investitiile realizate in uzina Dacia.
Parcul industrial ZIF din incinta Dacia a reprezentat o exceptie, aici instalandu-se producatori precum ACI, Valeo, Johnsons Controls, Faurecia/APE sau Cortubi.
"O atractie deosebita (pentru furnizori - n. red.) va continua sa exercite programul Renault de crestere a procentului de integrare locala la 80%, ca si evolutia formidabila a programului international Logan, pentru care Dacia Mioveni ramane uzina pilot", spus Stroe.
Chiar si fara investitii noi in alte uzine auto, un numar mare de unitati de productie de componente, in marea lor majoritate investitii ale componentistilor germani, "au impanzit mai ales zonele de vest si de nord-vest ale tarii".
Dupa investitiile realizate in anul 2000, cand Continental a derulat unul dintre cele mai mari programe din vestul tarii, in prezent se desfasoara al doilea val, prin care o serie de producatori completeaza spatiile ramase libere in Ardeal. Astfel, spaniolii de la Caucho au mers spre Sibiu, germanii de la Schlemer au ales Satu Mare, iar compania Manufactura Moderna de Metales s-a instalat la Turda.
In acelasi timp au fost implementare programe, mult mai importante din punct de vedere al valorii investitiilor, in partea de sud a tarii, la Ploiesti instalandu-se doi producatori japonezi, Calsonic Kansei si Yakazi, cu investitii de 100 de milioane de euro si respectiv 30 de milioane de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO