Din ce în ce mai mulţi specialişti din domeniul energetic aleg să părăsească ţara în căutarea unor salarii mai mari, dar şi din cauza faptului că în ultimii 20 de ani investiţiile noi din acest sector strategic, în care ei ar fi putut să fie implicaţi, se pot număra pe degetele de la o mână.
În locul unităţilor care funcţionează de zeci de ani, în care au fost formate generaţii de specialişti, nu a fost pus nimic nou în funcţiune.
Energia nucleară este şi ea un astfel de exemplu. Deşi ambele reactoare de la Cernavodă au intrat în operare după 1989, la amândouă lucrările erau avansate încă înainte de Revoluţie. Astfel, incertitudinile legate de realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă îi împing pe oamenii din industrie în pieţe precum Marea Britanie unde lucrurile se mişcă mai repede.
Examenul reactoarelor 2 şi 4
"Atragerea investitorilor în reactoarele 3 şi 4 va fi un examen mai greu decât punerea în funcţiune a unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă. Am pierdut deja experienţa punerii în funcţiune a unor unităţi noi. Aveam 5.000 de specialişti în domeniul nuclear. Dacă nu ne mişcăm mai repede cu proiectul unităţilor 3 şi 4, riscăm să-i pierdem şi pe oamenii pe care-i mai avem", a spus Tudor Şerban, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, actual consilier personal al lui Ion Ariton.
Construcţia celui mai ambiţios proiect energetic al României, în valoare de 4 miliarde de euro, ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut, dar după ce patru din cei şase investitori interesaţi au plecat din proiect, statul încearcă acum să găsească înlocuitori pentru că singur nu poate realiza această investiţie.
Deşi evenimentele întâmplate la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia au aruncat o umbră asupră fenomenului de "renaştere a energiei nucleare", decizia Germaniei de a renunţa complet la acest tip de energie până în 2022 fiind cel mai important semnal tras în acest sens, alte 13 state europene au spus că-şi vor duce mai departe planurile.
Marea Britanie, fan energie nucleară
"La noi asistăm în acest moment la o renaştere a energiei nucleare pentru că obiectivul asumat vizează o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 50% până în 2025 şi de 80% până în 2050. Avem proiecte pentru 8 centrale noi. Nu este o alegere între energia verde şi energia nucleară, ci o soluţie prin care le vom combina pe amândouă. Marea Britanie va fi în avangarda renaşterii nucleare în Europa", a spus Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.
Anglia devine astfel una dintre destinaţiile în care specialiştii români aleg să plece, dincolo de provocarea profesională, un factor important pentru fundamentarea acestei decizii fiind şi salariile mai mari.
"Lumea se mişcă, iar noi trebuie să ţinem pasul cu ea. Oamenii aleg să se ducă să lucreze pe alte amplasamente. De exemplu, GDF Suez (grup franco-belgian) şi Iberdrola (Spania) au decis să se implice în proiecte nucleare în Marea Britanie după ce au renunţat la proiectul din România. În plus, în străinătate un specialist câştigă circa 5.000 de euro pe lună, ceea ce este de cinci ori mai mult faţă de salariul din România", spune la rândul său Ionel Bucur, directorul general al centralei nucleare de la Cernavodă.
Potrivit Mediafax, Nuclearelectrica are aproximativ 2.200 de angajaţi, iar salariul mediu lunar pe angajat în acest an este de 7.658 lei (1.767 euro).
Speranţa vine din Asia
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a reuşit să atragă iniţial cele mai mari grupuri energetice europene. CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania), GDF Suez, Iberdrola şi ArcelorMittal România intrând altăuri de Nuclearelectrica în acţionariatul EnergoNuclear, compania de proiect pentru cele două reactoare noi. CEZ s-a retras însă din proiect la sfârşitul anului trecut, fiind urmat la scurt timp de RWE, GDF Suez şi Iberdrola. Pentru ca proiectul să poată continua, Nuclearelectrica a fost practic obligată să le cumpere participaţiile ajungând acum la o deţinere de 85%, procent peste posibilităţile de finanţare ale statului. Pusă într-o astfel de poziţie, Nuclearelectrica a luat de la capăt procesul de căutare a investitorilor, cele mai dornice până acum fiind companiile asiatice. La începutul lunii trecute, o companie din Coreea de Sud, BKB, lider al Consorţiului Korea Nuclear, a trimis o scrisoare de intenţie către Ministerul Economiei, proprietarul Nuclearelectrica, prin care îşi anunţa dorinţa de a cumpăra acţiuni din EnergoNuclear, compania de proiect care realizează reactoarele 3 şi 4.
"Coreeni au zis că vor să ia cât pot", a mai spus Bucur.
În afară de investitori din Coreea, şi companii din China s-au arătat interesate de acest proiect, precum şi de alte investiţii în domeniul energetic aşa cum este hidrocentrala de un miliard de euro de la Tarniţa - Lăpuşteşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
