Principala problema a pietei constructiilor in acest an a fost achitarea de catre autoritatile publice a obligatiilor de plata restante in relatia cu operatorii economici privati, ceea ce a condus la dezechilibre severe in randul constructorilor. In plus, statul nu a inceput proiecte majore de infrastructura de la inceputul anului, adancind tot mai mult criza din constructii.
Constructorii au solicitat de la inceputul anului eliminarea platii TVA la incasare, ci la facturare si prezentarea transparenta a procesului de investitii - ce proiecte vor fi scoase la licitatie si care au finantare, insa pana in prezent Guvernul nu a solutionat aceste cereri.
"Platile de la stat intarzie in continuare pentru ca bugetul se alimenteaza prost. Pentru a scoate piata constructiilor din impas trebuie finantate lucrarile de infrastructura si de mediu, extins calitativ si cantitativ programul de reabilitare termica si modificata legea achizitiilor publice, astfel incat companiile care participa sa fie analizate de pe pozitii egale", a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a 
Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Antreprenorilor din Constructii (ARACO).Phillipe Platon, directorul financiar al Lafarge Ciment, cel mai mare producator de ciment de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste 400 mil. euro, sustine ca Guvernul trebuie sa continue proiectele pentru reconstructia de locuinte, scoli si spitale si sa relanseze creditul ipotecar, concomitent cu implementarea unor masuri de sustinere a stabilitatii financiare a IMM-urilor.
"Pentru ca sectorul constructiilor, motor al cresterii economice pana in 2008, sa poata genera efecte pozitive si in actualul context, trebuie simplificat sistemul fiscal si eficientizate procedurile de rambursare a impozitelor platite in plus sau a TVA, pentru normalizarea situatiei restantelor institutiilor statului la plata facturilor, in mod special ale consiliilor locale", afirma Platon.
Amanarea platilor de catre stat poate induce multe greutati pentru companii, inclusiv falimentul, situatie care va avea un efect negativ asupra bugetului, pentru ca firmele care dau faliment nu isi mai platesc taxele.
"Suntem poate singura tara din UE in care salariul mediu este mai mare la stat decat in sectorul privat. Guvernul trebuie sa inceapa reducerea reala a cheltuielilor bugetare, atat la nivel central, cat si local, prin dirijarea fondurilor catre infrastructura. Trebuie desfiintate sau restructurate agentiile si companiile neprofitabile, prin modificarea contractelor colective de munca, pentru ca facturile sa fie platite la timp", afirma Marius Marin, CEO al producatorilor de materiale de constructii
Macon Deva si Simcor Oradea, cu afaceri totale de peste 75 mil. euro.
Macon Deva si Simcor Oradea, cu afaceri totale de peste 75 mil. euro.Eliminarea muncii la negru
Managerii din constructii afirma ca ar trebui introdus un control mult mai riguros al importurilor de materiale de constructii si al muncii la negru din constructii, care provoaca pierderi imense pentru stat.
Potrivit lui Platon, una dintre hotararile de guvern care nu sunt respectate este cea privind reglementarea furnizarii si transportului rutier de bunuri divizibile (1373/2008) pe drumurile publice din Romania, care a redus cantitatile de materiale de constructii (in special agregate) care pot fi transportate. "Daca monitorizarea si controlul autoritatilor statului nu se vor face sistematic si riguros, astfel incat sa se elimine concurenta neloiala a unora dintre operatorii din aceasta piata, vom asista la o diminuare severa a businessului nostru si estimam ca poate deveni problematica pentru societate", explica CFO-ul Lafarge.
Pe de alta parte, Marin de la Macon sustine ca ar trebui limitate drastic importurile de materiale de zidarie din tari precum Serbia, Croatia, Ungaria, Bulgaria sau Turcia, pentru ca sunt la o calitate slaba si controlul asupra importurilor este aproape inexistent.
Constructorii considera ca deciziile din programul de guvernare anticriza sunt deja depasite si ca imprumutul de la FMI ar putea revigora economia, insa efectele nu se vor simti anul acesta. Deocamdata fondurile de la stat inca se indreapta catre lucrari derulate anul trecut.
"Toate sperantele erau puse anul acesta in investitiile realizate de Guvern, insa programul anticriza este deja depasit, nu este realist, pentru ca incasarile de la stat sunt mult mai mici decat era estimat. Pentru sustinerea sectorului constructiilor ar trebui redusa TVA pentru constructii, atrase fonduri prin parteneriate public-private sau achizitionarea de locuinte construite si nevandute de catre autoritatile locale pentru tineri, care sa plateasca locuintele ulterior prin imprumuturi garantate de stat", a declarat Mihai Rohan, presedintele si directorul general al Carpatcement Holding, cu afaceri anuale de 300 mil. euro.
Vouchere pentru locuinte, dupa modelul tichetelor din turism
Dan Ioan Popp, CEO si actionar al dezvoltatorului imobiliar Impact, apreciaza ca solutiile luate de catre Guvern cu privire la stimularea vanzarilor de locuinte nu au fost cele mai bune, astfel ca in lipsa unui dialog cu dezvoltatorii, guvernantii au facut "ce le-a trecut prin cap", respectiv o injectie puternica in programele ANL, care poate deveni cel mai puternic constructor de locuinte.
"Alocarea a peste 100 de milioane de euro pentru ANL are un efect invers in piata. In loc sa atinga industria, transforma ANL in cel mai puternic investitor in locuinte, reprezentand o forma de intarire a monopolului. Efectul va fi de scoatere din joc a investitorilor privati de capacitate mica si medie, care nu vor mai putea relua ciclul de productie", apreciaza Popp.
Cea mai eficienta masura care putea fi luata, potrivit directorului Impact, ar fi fost atribuirea unor vouchere lunare pentru "familii calificate", in valoare de circa 200 de euro, cu scopul de a achizitiona sau inchiria locuinte noi, care ar fi putut stimula puternic cererea.
"Numarul total de locuinte care ar putea fi atinse de o asemenea masura se ridica la 25.000 de unitati la nivel national, construite de catre investitori, plus alte circa 10.000 de locuinte construite in regie proprie si destinate inchirierii sau vanzarii", spune Popp.
O asemenea masura ar insemna cheltuieli anuale de circa 84 mil. euro, luand in calcul 35.000 de beneficiari ai unui ajutor anual de 2.400 de euro.
"Din punct de vedere macro, ar fi putut reprezenta o injectie echivalenta programului rabla (cu o valoare de peste 50 mil. euro - n.r.), dar mai eficienta, tinand cont ca piata constructiilor angreneaza alte 10-13 industrii adiacente. Masura este una probata in alte piete emergente, complicata din punct de vedere birocratic, dar cea mai eficienta", a mai spus Popp.
Acordarea unor facilitati pentru tinerii care vor sa cumpere o locuinta este sustinuta si de omul de afaceri Ionut Negoita, proprietarul hotelului Rin din Capitala si dezvoltator imobiliar.
"Statul nu ar trebui sub nicio forma sa introduca alte taxe in aceasta perioada, deoarece va face si mai dificil bunul mers al economiei, daca se mai poate vorbi de acest lucru. Industria imobiliara, care este un motor de crestere al economiei, trebuie stimulata. Cred ca o solutie ar fi ca statul sa ofere facilitati tinerilor casatoriti care doresc sa achizitioneze o locuinta, fie prin oferirea de subventii la dobanda, in cazul in care acestia iau un credit pentru un apartament, fie prin scoaterea taxei pe valoarea adaugata", a spus Negoita.
Dezvoltarea infrastructurii, asteptata de toata economia
Nu doar constructorii asteapta investitiile in infrastructura, ci toti investitorii privati care vor sa-si dezvolte operatiunile pe piata locala.
"In nume personal, as pune un singur lucru pe lista in ceea ce priveste masurile de repornire a economiei, si anume investitia in infrastructura, adica in strazi, sosele si autostrazi. Infrastructura este unul dintre cei mai importanti driveri de business. Orice companie care are acces la transport poate, spre exemplu, sa-si dezvolte o retea in teritoriu si in acest fel sa ajunga sa produca mai mult", considera Alexandru Badulescu, country director la Western Union Romania si Bulgaria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
