In schimb, vasta majoritate a depozitelor sunt de mica valoare.95% din depozitele populatiei sunt sub plafonul de 5.000 de euro,insa in acestea sunt concentrate doar 25% din economiile totale alepopulatiei. In cazul companiilor, polarizarea spre depozitele demare valoare este chiar mai mare: 83% din fondurile companiilorstau in depozite de peste 100.000 de euro, desi ca numar acesteareprezinta doar 1,8% din total.
"La companii a avut loc o migrare puternica catre sumele mari.Aceasta in sine induce o anumita vulnerabilitate in ceea cepriveste gestionarea de catre banci a activului si pasivului", aspus Ion Dragulin, directorul Directiei de stabilitate financiaradin Banca Nationala, la un seminar organizat de BNR, AsociatiaRomana a Bancilor si Alpha Bank.
In alta ordine de idei, Dragulin noteaza ca desi creditulacordat mediului privat practic a stagnat anul acesta, atatpopulatia, cat si companiile raman net datoare fata de banci.
Dezechilibrul este generat exclusiv de volumul foarte mare alcreditelor in valuta, care depasesc cu mult depozitele in valutaale populatiei si firmelor.
La lei, situatia este diferita, populatia si companiile avanddepozite mai mari decat creditele luate de la banci. "Sectorulnebancar nu are venituri in valuta importante, astfel ca este expusla riscul valutar", spune Dragulin. Pe de alta parte, directorulBancii Nationale subliniaza ca situatia datoriilor companiilor nueste foarte bine reflectata doar de datele raportate de bancilelocale.
Companiile sunt mult mai indatorate
"Companiile sunt mult mai indatorate decat atesta situatiamonetara. Trebuie avute in vedere toate problemele pe care le au,nu doar ce se citeste din bilantul bancar." Companiile mari s-auimprumutat direct de la bancile straine, in conditiile in care inanii trecuti puteau sa obtina costuri mult mai bune. Chiar bancilelocale actionau ca intermediari, incheind contracte in numelebancilor-mama din strainatate.
De asemenea, majoritatea bancilor au ales in anii trecuti saexporte o parte din creditele din bilant, pentru a-si diminuacosturile cu rezervele minime pe care trebuie sa le constituie,potrivit reglementarilor BNR.
Nici creditele cu ipoteca nu sunt imune laprobleme
Creditele garantate cu ipoteca, considerate mult mai sigure dinpunctul de vedere al bancilor, au inceput sa inregistreze problemela rambursare similare cu cele aparute la creditele fara garantii,odata cu adancirea recesiunii.
"S-a crezut in prima faza a crizei ca segmentul de creditegarantate cu ipoteca va avea taria cea mai mare si va fi cel maibine servit si ca rata restantelor va fi scazuta. A fost asa catevaluni, dupa care lucrurile s-au inrautatit brusc", spuneDragulin.
BNR remarca inca din toamna trecuta accelerarea deteriorariiportofoliului de credite acordate populatiei fara garantii. Incontinuare, creditele mai mici de 20.000 de lei, care reprezintamai putin de un sfert din imprumuturile acordate populatiei,genereaza aproape doua treimi din restante. Ponderea restanteloraparute la creditele mai mari de 20.000 de lei a urcat insa de la25% in septembrie anul trecut la aproape 37% in septembrie anulacesta.
"Cele care au rezistat cel mai bine au fost companiile, care auintrat in criza cu o intarziere. Au avut probabil resurse pe caresa le consume, iar companiile par a avea interese mai mari in amentine relatii bune cu creditorii, avand in vedere ca au nevoiepermanent de finantare de la banca", apreciaza Dragulin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
