Printre firmele la care ANAF a cerut insolventa se numara firma de transport Vlase Impex din Slobozia, cu afaceri de 253 mil. lei in 2007, si Beyler din Galati, cu o cifra de afaceri 59,6 mil. lei, potrivit ultimelor date ale Ministerului de Finante. Contactate, cele doua firme nu au dorit sa comenteze actiunea ANAF.
Cum au ajuns aceste companii in insolventa? „Exista o ordine de prioritati pe baza careia ANAF cere declansarea procedurii de faliment, iar in cele mai multe cazuri datoriile provin din impozite si din taxa pe valoarea adaugata (TVA)", spune Sebastian Gutiu, managing partner al casei de avocatura Schoenherr si Asociatii. „ANAF are aceeasi calitate ca un creditor obisnuit. Dar in acest caz debitul este foarte mare si implicit presiunea asupra judecatorului este foarte mare", a precizat Gutiu.
De ce nu cer reesalonarea?
Firmele cu datorii la stat au posibilitatea de a evita declansarea procedurii de insolventa in conditiile in care regulile prin care autoritatile se raporteaza la aceste companii s-au modificat in ultima perioada.
Firmele au posibilitatea sa solicite reesalonarea datoriilor, dar in acest caz ANAF cere anumite garantii pentru a se asigura ca acestea pot efectua platile la data reesalonata", a mai declarat Gutiu, adaugand ca „exista un anumit grad de flexibilitate, in ultimii ani statul ajungand sa aiba o abordare mult mai comerciala fata de datornici".
Specialistii spun ca din practica nu pot identifica un tipar care sa indice daca firmele dintr-un sector sau altul sunt mai predispuse la insolventa. Totusi acestia spun ca studiile indica o crestere mai mare a numarului de cereri de insolventa in retailul IT sau real estate, drastic afectate de scaderea consumului si conditiile restrictive de creditare. Mai putin afectate sunt retailul alimentar si cel de produse textile, unde consumul nu se poate diminua drastic.
„Nu exista anumite sectoare in care se inregistreaza o crestere masiva a numarului de cereri de insolventa, este un fenomen generalizat", apreciaza Francisc Peli, partener al casei de avocatura PeliFilip. „Firmele mici sunt insa mai agresive in a cere insolventa debitorilor decat companiile mari", precizeaza el.
Cresterea exponentiala a numarului cererilor de insolventa nu este un fenomen specific doar Romaniei, spun specialistii. „Nu cred ca in Romania sunt mai multe cazuri de insolventa decat in alte tari din Europa de Est. Observam o tendinta de crestere pe toate pietele din regiune pe care operam", spune Gutiu. „Sunt diferente de la o tara la alta, dar nu sunt semnificative", a precizat el.
Ce pot face companiile?
„Declinul financiar nu vine niciodata instantaneu. Cand apar primele semne de intrare in incapacitate de plata firma in cauza trebuie sa-si reanalizeze pozitia in lantul trofic", considera Gutiu. Firmele in dificultate pot discuta cu furnizorii prelungirea termenelor de plata, iar in cazul clientilor pot incerca sa obtina anumite plati in avans.
„In real estate de exemplu, nu prea exista spatiu de miscare in acest moment pentru ca intregul sector a fost puternic lovit de criza", spune Gutiu.
Dupa declansarea insolventei firmele nu mai au insa decat o optiune. „Singurul lucru pe care il poate face o companie dupa declansarea procedurii de insolventa este sa dovedeasca ca isi poate continua activitatea, iar aceasta dovada se poate face prin lichiditatile pe care le detine", spune Francisc Peli.
Retailul IT
Retailul de produse electronice si electrocasnice este unul dintre cele mai afectate sectoare de valul de cereri de insolventa inregistrat in ultima perioada. Cel mai recent caz de intrare in reorganizare este al companiei Rombiz.
Imobiliare si constructii
Piata imobiliara a intrat intr-un declin dramatic odata cu declansarea crizei financiare, antrenand in acest val si companii din industria conexa a constructiilor. Chiar daca niciun dezvoltator de anvergura nu a intrat in insolventa pana acum, in contructii s-au inregistrat cateva victime, precum distribuitorul de placi ceramice Delta Distribution din Bucuresti.
FMCG
Industria alimentara nu a scapat nici ea neatinsa de valul de cereri de insolventa, producatorul de lactate Brailact, cu afaceri de 8 mil. euro, intrand in procedura de reorganizare la inceputul lunii iulie. Compania avea datorii totale de peste 11 mld. euro, mai mult de o treime reprezentand credite bancare pe termen scurt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
