Nivelul ridicat al aversiunii faţă de risc în contextul crizei din Grecia, solicitarea FMI pentru prudenţă în conducerea politicii monetare şi creşterea presiunilor de depreciere a leului sunt câteva dintre argumentele aduse de mai mulţi analişti care îşi explică surprinderea faţă de decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 6% pe an.
BNR s-a hotărât să reducă dobânda-cheie la 6% după un an şi jumătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25% şi a dat astfel semnalul unui ciclu de reduceri de dobândă care ar trebui să ajute economia să iasă de sub ameninţarea recesiunii. Şi Banca Centrală Europeană a redus ieri dobânda de politică monetară cu 0,25%, la 1,25%, luând prin surprindere analiştii.
Analiştii băncii americane Citi spun că deşi au recunoscut probabilitatea mare de reducere a ratei ca urmare a îmbunătăţirii perspectivelor inflaţiei pe termen scurt, s-au aşteptat ca BNR să menţină dobânda "în aşteptare" pentru cel puţin trei motive. "În primul rând, ne-am gândit că o reducere în acest an nu ar fi o mişcare prudentă, ca urmare a creşterii preocupărilor cu privire la criza din Grecia şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc. În al doilea rând, am crezut că apelul FMI pentru prudenţă în conducerea politicii monetare ar determina BNR să amâne relaxarea până în 2012. În al treilea rând, decizia BNR de a împinge dobânzile de pe piaţa monetară mai aproape de rata dobânzii cheie ne-au determinat să credem că BNR va întârzia tăierea - o conjunctură susţinută de creşterea presiunilor de depreciere".
Vlad Muscalu, economist al ING Bank, crede că în cadrul şedinţei de miercuri BNR a acordat mai multă atenţie îmbunătăţirii perspectivei inflaţiei pe termen scurt şi mai puţină atenţie riscurilor ce pot să ameninţe evoluţia preţurilor de consum. "Presupunând că atenţia băncii centrale va continua să fie distribuită în mod similar, credem că vor mai urma reduceri ale ratei de dobândă-cheie, având în vedere prognozele noastre pentru inflaţie şi în condiţiile în care tensiunile din pieţele europene nu se accentuează într-o măsură alarmantă."
Deşi decizia ar fi putut sugera că BNR este poate mai puţin preocupată de limitarea volatilităţii cursului de schimb, şi aceasta ar putea accentua presiunile de depreciere din viitor, reacţia slabă sugerează că aşteptările participanţilor la piaţă pentru evoluţia cursului de schimb continuă să fie determinate de presupusele intervenţii ferme ale BNR din trecut.
Analiştii Citi consideră că ar fi fost mai prudentă amânarea reducerii dobânzii de politică monetară până în 2012.
"Noi credem că beneficiile potenţiale ale unei reduceri a ratei cu 25 puncte de bază în promovarea creşterii economice nu sunt mai mari decât riscurile asociate aceastei mutări. De exemplu, posibilitatea unor ajustări suplimentare ale preţurilor administrate şi o inversare a preţurilor la produsele alimentare continuă să bage în ceaţă perspectivele inflaţiei. Dacă aceste riscuri se materializează, reducerea ratei dobânzii poate afecta credibilitatea privind lupta împotriva inflaţiei. În plus, reducerea dobânzii antrenează riscul intensificării presiunilor de depreciere, ceea ce ar complica şi mai mult perspectivele creşterii economice, având în vedere împrumuturi considerabile în valută ale gospodăriilor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
