Una dintre cele mai mari probleme ale micilor antreprenori, pe lângă birocraţia excesivă, este accesul slab la surse de finanţare, în contextul în care băncile sunt încă reticente în a acorda bani start-up-urilor fără a avea siguranţa unei garanţii consistente, iar investitorii privaţi nu au suficiente motive pentru a-şi paria banii pe afaceri aflate la început de drum.
Deşi statul a dezvoltat în ultimii ani tot mai multe programe naţionale şi nu numai, prin care le dă o „mână de ajutor“ micilor întreprinzători, iar în 2014 tot mai multe instrumente de finanţare precum business angels sau incubatoare de afaceri au fost create, antreprenorii cu state vechi susţin că autorităţile ar trebui să gândească programe sustenabile pentru IMM-uri, astfel încât finanţările acordate să se întoarcă în sistem şi să ajute alţi antreprenori. Aceasta a fost una dintre concluziile la care lideri de business precum Dragoş Anastasiu (Eurolines), Marius Ghenea (PC Garage), Dragoş Petrescu (City Grill), Felix Pătraşcanu (FAN Courier) sau Mihai Marcu (MedLife) au ajuns ieri în cadrul unei mese rotunde la care a fost prezent şi ministrul pentru IMM-uri Florin Jianu. Aceştia au prezentat un plan de „business“ pentru încurajarea antreprenoriatului, creat de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
„Credem că trebuie să ne debarasăm de ideea veche de 25 de ani că guvernul, statul trebuie să ne dea, să facă, să ne ajute. Este adevărat că statul trebuie să-i sprijine pe antreprenorii aflaţi la început de drum, dar cred că ar trebui ca acesta să se concentreze mai puţin pe programe prin care oferă bani gratis în schimbul unor programe sustenabile, prin care banii să fie acordaţi sub formă de împrumut, astfel încât aceştia să se întoarcă în sistem şi să ajute alţi antreprenori“, a spus Dragoş Anastasiu, liderul grupului de lucru pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
În opinia lui Marius Ghenea, astfel de programe ar putea implica instrumente precum fondurile de risc sau băncile de dezvoltare specializate pe finanţarea IMM-urilor sau programe precum Jeremie, prin care Comisia Europeană girează împrumuturi acordate de bănci micilor antreprenori.
Aceste tipuri de programe ar putea aduna mai mulţi bani la bugetul pentru IMM-uri, în continuare insuficient pentru cererea mare şi nevoia de finanţare din partea celor care vor să devină antreprenori sau care vor să-şi dezvolte start-up-ul. În plus, acestea ar creşte nivelul de motivare al celor care obţin împrumuturile pentru a-şi menţine afacerile „sănătoase“. Sumele acordate pentru dezvoltarea unor astfel de businessuri rămân prea mici, în timp ce în ultimii ani 90% din cele 600 mil. euro acordate de stat pentru companii au mers către multinaţionale.