Procesul de autorizare pentru proiectul minier de la Rosia Montana a fost oprit pe termen nelimitat de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), pe motiv ca certificatul de urbanism prezentat de investitor este, din punct de vedere legal, suspendat.
Ministrul mediului Attila Korodi a declarat ieri ca juristii ministerului, consultati si de o casa de avocatura cu care institutia are contract, au propus suspendarea procedurii de avizare a proiectului pe motiv ca certificatul de urbanism prezentat de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar fi suspendat de drept.
Decizia juristilor de a considera suspendat actul depus de RMGC - fara de care procedura de autorizare nu poate continua - are la baza o recenta modificare a Legii contenciosului administrativ, care stipuleaza ca un act similar unuia suspendat anterior este si el suspendat de drept pana la judecarea pe fond a procesului in care s-a contestat valabilitatea sa.
"Teoretic, procesul de autorizare nu va continua decat in momentul in care procesul intentat de organizatiile nonguvernamentale care au contestat emiterea certificatului de urbanism si, implicit, au cerut suspendarea lui pana la judecarea procesului se va fi terminat", a declarat ministrul mediului. Korodi a precizat ca decizia a fost una greu de luat, dat fiind ca, legal, speta este "extrem de complicata si intortocheata".
Totodata, Korodi a mai spus si ca ministerul se asteapta ca in urma acestei decizii sa fie dat in judecata de compania miniera care doreste sa dezvolte proiectul aurifer de la Rosia Montana.
Proiectul minier de la Rosia Montana este propus de o companie canadiano-romana in care parteneri sunt statul roman, prin Minvest Deva (cu 19,3%), si firma canadiana Gabriel Resources (80%). Restul de 0,7% din capitalul companiei, listata la bursa din Toronto, este detinut de diverse persoane fizice.
Rosia Montana Gold Corporation intentioneaza sa exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Rosia Montana, sustinand ca ar putea extrage cateva mii de tone de aur si argint prin procedeul de cianurare. Compania romano-canadiana intentioneaza sa initieze o investitie de aproape un miliard de dolari pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa. In urma studiilor realizate in zona, specialistii au descoperit o rezerva de aproximativ 331 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.
Intentia investitorului a atras opozitia organizatiilor ecologiste, dar si a Academiei Romane sau a statului maghiar, care se teme de un nou accident precum cel din 2000, atunci cand apele Tisei au fost poluate masiv cu cianuri scurse dintr-o uzina de prelucrare a aurului de la Baia Mare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
