Banca Mondială are programată pentru mâine întrunirea boardului în care va discuta acordarea liniei de credit de 1 mld. euro pentru România, a declarat pentru ZF Ştefan Nanu, reprezentantul României la instituţia financiară internaţională.
De la începutul anului Finanţele au realizat două ieşiri pe pieţele externe, împrumutând 2,25 mld. dolari de pe Wall-Street. În plus, Trezoreria s-a grăbit să atragă şi cât mai multe resurse de pe piaţa internă, sumele împrumutate ajungând în prima săptămână din iunie la aproximativ 35 mld. lei (8 mld. euro). Rezerva din conturile Trezoreriei statului se ridica în luna mai la 5 mld. euro şi 7 mld. lei. Această rezervă este foarte utilă în situaţia tensionată existentă.
Dup aprobarea din board-ul Băncii Mondiale, dacă România va dori să tragă suma de 1 mld. euro integral sau parţial, vor exista două precondiţii: să existe un cadru macroeconomic corespunzător, iar măsurile de reformă trebuie să fie în linie cu ceea ce s-a agreat cu BM. În acest scop, banca va evalua în mod regulat respectarea măsurilor stabilite cu autorităţile române.
Noul acord vine după ce în primăvara anului 2011 autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI şi Comisia Europeană încheiată în 2009, parafând acorduri preventive (fără a mai recurge la tragerea sumelor de bani). Aceste acorduri expiră în primăvara anului viitor. În caz de necesitate, Finanţele pot să acceseze pentru buget cele 1,4 mld. euro puse la dispoziţie de Comisia Europeană, disponibile până în primăvara lui 2013.
De la BM, România va avea posibilitatea să tragă banii oricând, pe o perioadă de trei ani, la costuri mai mici decât cele din piaţă dacă va îndeplini condiţiile agreate.
La momentul intrării în noul acord cu Banca Mondială, România va trebui să plătească un comision de 0,25% (front-end fee), pe care Banca Mondială îl percepe la orice împrumut. La acesta se adaugă un cost de 0,5% (stand-by fee) aplicat la suma netrasă din împrumut (acest cost se plăteşte până la momentul tragerii).
România îşi creează practic, prin acest instrument de la BM, o alternativă de finanţare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. Opţiunea de împrumut poate fi exercitată oricând pe perioada de timp pentru care este disponibilă şi care coincide cu perioada programului de reforme agreate.
În condiţiile în care CDS-ul României a sărit din nou spre 500 de puncte de bază (5%), dacă s-ar împrumuta din piaţă Finanţele ar plăti un cost suplimentar peste costul la care ar putea să ia banii de la Banca Mondială. În luna februarie Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la un cupon de 6,75% şi un randament de 6,45%, în urma redeschiderii emisiunii de obligaţiuni în dolari lansată în SUA la începutul anului. Atunci CDS-ul României era în jur de 300 bps.
Împrumutul are ataşat un pachet de reforme în trei sectoare - energie, finanţe publice şi sănătate. Şi în cadrul pachetului de finanţare externă agreat anterior de autorităţile române, în primăvara anului 2009, cu FMI, CE şi BM, cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar. Banca Mondială a avut, în principal, rolul de a acorda asistenţă tehnică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
