Raportul realizat de Banca Mondiala, intitulat "Reforma institutionala pentru investitii si dezvoltare in Europa de Sud-Est", mentioneaza faptul ca toate economiile din regiune sunt caracterizate de cresterea sectorului de servicii, precum si de dezvoltarea economica recenta, alimentata de programul de privatizare, sectorul privat ramanand insa slab reprezentat.
Astfel, in Romania la nivelul anului 1993 sectorul privat contribuia cu 35% la formarea Produsului Intern Brut, fata de 30% - media pentru cele opt state sud-est europene, in 1998 ponderea sa a crescut la 60%, comparativ cu 57% in regiune, iar in 2001 la 65%, fata de 57,5%.
In ceea ce priveste concurenta, considerata esentiala pentru stimularea investitiilor, toate statele din regiune trebuie sa faca fata unei mosteniri a planificarii centralizate, in baza careia structura pietei este deformata.
"Ceea ce este important de remarcat este faptul ca privatizarea a dat nastere la schimbarea formei de proprietate, dar nu si la modificari structurale", a spus Harry Broadman, economist sef al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala, adaugand ca, totusi, concurenta a sporit intr-o oarecare masura.
Subventiile constituie o alta problema a liberei competitii, companiile de stat fiind principalele beneficiare ale acestei forme de sustinere, urmate de firmele noi, iar apoi de cele privatizate.
Potrivit raportului, in anul 2001 Bosnia - Hertegovina inregistra cele mai multe companii cu pierderi (cu 11% din totalul firmelor consemnand cheltuieli superioare veniturilor), urmate de Croatia (cu 4%).
Mai mult, o mare parte a firmelor analizate din toate tarile (cu exceptia Romaniei si Albaniei) au indicat profituri zero, iar majoritatea celor care au indicat profit l-au incadrat in intervalul 1-10% din vanzari.
In ceea ce priveste diferentele in functie de tipul de proprietate, cele mai multe firme care inregistrau pierderi si care obtineau profituri zero au fost de stat, cele privatizate urmandu-le ca proportie.
Infrastructura si transparenta
Referitor la infrastructura de utilitati, raportul remarca nivelul calititativ scazut al acesteia, dar si accesul restrictionat. Companiile din Albania, Bulgaria si Romania percep accesul la electricitate ca pe un sever obstacol in calea intrarii pe piata si a dezvoltarii.
In majoritatea celorlalte tari - Bosnia - Hertegovina, Croatia, Macedonia si Moldova - transportul este considerat drept cel mai important obstacol in domeniul infrastructurii, in vreme ce in Serbia si Muntenegru prima pozitie revine telecomunicatiilor.
La capitolul controlul societatilor, transparenta financiara si accesul la finantare, Romania se remarca prin numarul redus de firme care se descriu ca avand proprietar unic, alaturi de Croatia, insa un numar mare de companii se numesc corporatii.
"Este valabil pentru intreaga regiune faptul ca majoritatea firmelor analizate sunt detinute in totalitate de catre stat, ori de catre proprietari interni sau straini in exclusivitate. Forme mixte de proprietate, cum ar fi societatile mixte, sunt mai putin raspandite", se arata in raportul preliminar.
Prea putine societati la Bursa
Pe de alta parte, Romania se regaseste la extremitatea inferioara a clasamentului in functie de numarul de societati listate la bursa, dar si in partea de jos a ierarhiei realizate dupa criteriul adoptarii standardelor internationale de contabilitate, cu mai putin de jumatate din totalul firmelor.
Daca in 1999, 41% dintre companiile romanesti utilizau IAS, ponderea lor a crescut la doar 42% pana in anul 2002. Un avans mai semnificativ a fost consemnat in privinta serviciilor de audit extern, de la 23% in 1999, la 46% in 2002.
"Cele mai multe firme nu fac publice informatiile financiare. Este adevarat ca multe dintre ele nu sunt obligate sa o faca, dar chiar si unele dintre companiile tranzactionate public spun ca nu divulga informatii. Cred ca este si o problema de educatie", a explicat reprezentantul Bancii Mondiale.
Din punctul de vedere al metodelor de finantare a investitiilor utilizate in Romania, in 72% din cazuri sunt retinute profiturile, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate ponderi din regiune. Urmatoarea metoda, cu 10,7%, sunt creditele oficiale, in vreme ce imprumuturile neoficiale reprezinta 6,6% din total, de asemenea unul dintre cele mai mari punctaje.
Capitolul referitor la solutionarea disputelor comerciale releva faptul ca majoritatea managerilor din Europa de Sud-Est incearca sa evite astfel de conflicte prin utilizarea limitata a creditelor, prin construirea unor relatii de durata si prin investirea in colectarea de informatii.
Albania are cele mai mari costuri aferente procedurilor juridice in prima instanta - de 1,5 ori mai mari decat valoarea revendicata, in Macedonia, Bosnia - Hertegovina si Serbia si Muntenegru valoarea totala a onorariilor avocatilor si a cheltuielilor de executare a hotararilor judecatoresti reprezentand intre 40 si 80% din valoarea revendicarii.
Cele mai mici costuri sunt in Bulgaria si Croatia, unde ele se ridica la aproximativ 13% din valoarea revendicarii. Este clar ca atunci cand onorariile depasesc valoarea revendicarilor, firmele nu se vor mai adresa justitiei, se mai spune in raport.
"In Romania, costul procedurilor este relativ mic fata de restul Europei de Sud-Est, insa indicele complexitatii procesuale - care o situeaza pe locul al patrulea - face ca firmele sa nu apeleze prea des la instante", a adaugat Broadman.
In ansamblul sau, studiul subliniaza importanta dezvoltarii principalelor institutii ale economiei de piata pentru crearea unui sector puternic de intreprinderi in regiune. "Dezvoltarea si reforma continua a acestor institutii sunt esentiale pentru sporirea investitiilor interne si straine in tarile din regiune, accelerarea dezvoltarii lor si reducerea saraciei", concluzioneaza raportul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
