Din ce in ce mai multe banci incep sa ajusteze dobanzile pe care le platesc la depozite, insa ieftinirea creditelor mai intarzie, bancherii folosind ca de obicei acest decalaj pentru a-si mai acoperi din costuri pe seama clientilor.
Pentru un credit de nevoi personale cu ipoteca de 50.000 de lei pe 10 ani, majoritatea bancilor cer dobanzi anuale efective de peste 16,5% pe an mergand si pana la 24% pe an, in timp ce dobanzile la depozitele in moneda nationala tind sa coboare la nivelul pragului de 12%.
Pentru un credit similar in euro, cele mai multe banci percep dobanzi anuale efective net peste 10% pe an, ajungand si la 13-14% pe an, in conditiile in care bonificatiile la depozitele in moneda unica au fost reduse de mai multe luni sub pragul de 6%.
Bancherii sustin ca pe segmentul corporate marjele au scazut foarte mult, deabia acoperind cheltuielile legate de acordarea si administrarea unui credit, insa se vede ca aceasta situatie este compensata din plin de marjele de dobanda pe retail. Odata rezolvate problemele de lichiditate pe piata interbancara, bancile mari isi permit sa plateasca dobanzi mai mici la depozitele clientilor, amanand in acelasi timp ieftinirea creditelor.
Presedintele Traian Basescu a constatat ieri ca intalnirile sale "repetate" cu bancherii nu s-au soldat cu niciun rezultat in materie de relaxare a conditiilor de creditare. "Consider ca este foarte necesara in acest moment flexibilizarea conditiilor de creditare de catre banci. Practicarea unor dobanzi exagerate nu poate avea efecte benefice asupra economiei. (...) Este necesara, totodata, o mai buna reglementare si supraveghere a institutiilor financiare", a declarat Basescu.
Eugen Radulescu, director de audit in BNR si fost presedinte al CEC, afirma ca bancile incearca sa-si echilibreze bugetele pe spatele clientilor.
"Nu trebuie sa ne uitam la o banca sau alta, ci la intregul sistem. Bancile incearca sa-si echilibreze bugetele, pierderile lor, sa arunce pe spatele clientilor problemele cu care se confrunta. Era de asteptat, chiar daca nemultumitor. Dobanzile sunt mai mari pentru ca riscurile sunt percepute ca fiind mai mari. Dar nu numai de aici vine cererea de credite redusa, ci si din cauza faptului ca proiectele nu sunt suficient de viabile. Apare un cerc vicios", a comentat Radulescu.
Cat priveste reglementarea, el spune ca o crestere a severitatii acesteia nu ar duce la scaderea dobanzilor, ci efectul ar fi invers. "Mai multa reglementare si supraveghere duce la cresterea birocratiei, care antreneaza cresterea costurilor si, implicit, majorarea dobanzilor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
