"Decizia vizeaza imbunatatirea gestiunii lichiditatii de pe piata monetara interbancara, inclusiv in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, in scopul asigurarii unei finantari sustenabile a economiei", mentioneaza Consiliul de Administratie al BNR in comunicatul emis dupa sedinta pe probleme de politica monetara.
Masura BNR vine in contextul in care dobanzile au urcat foarte mult pe piata interbancara, in timp ce volumele tranzactionate au scazut sensibil, inclusiv din cauza lipsei de incredere intre jucatori. Pe fondul restrictionarii accesului la fonduri si al cresterii costurilor de finantare atat in lei, cat si in valuta, bancile au devenit foarte selective in acordarea de finantari, atat pentru populatie, cat si pentru companii.
"BNR va continua gestionarea lichiditatii in vederea asigurarii unei functionari adecvate a pietei interbancare", se subliniaza in comunicatul Consiliului de Administratie al bancii centrale.
"Desi inregistram deja un proces de normalizare in piata monetara, sumele eliberate - circa 2 miliarde de lei - vor contribui fara indoiala la temperarea dobanzilor, fluidizarea si functionarea normala a pietei", comenteaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
In opinia lui, reducerea rezervelor minime la lei va continua, pe masura ce pozitia BNR de creditor net fata de sistemul bancar se va contura tot mai clar. In ultimii ani banca centrala a fost nevoita sa absoarba excesul de lichiditati din piata, fiind astfel in pozitia de debitor net fata de sistemul bancar. De la inceputul acestui an excesul de lichiditati a scazut puternic, pe fondul expansiunii creditarii in moneda locala. Totodata, analistii spun ca vanzarile de valuta operate de BNR in cadrul interventiilor directe si indirecte au dus la scaderea cantitatii de lei din sistem.
"In momentul acesta, este o perioada de tranzitie, pozitia de creditor net fiind din ce in ce mai prezenta", remarca Dumitru.
Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen, considera ca injectia de lichiditate este doar un scop secundar al masurii adoptate de BNR.
"Asa-zisa penurie de lichiditate este in fapt expresia lipsei de incredere din sistem si nu lipsa de lei din piata. In cazul in care o institutie de credit are nevoie de lichiditate poate apela la autoritatea monetara la facilitatea lombard la un cost de 14,5% pe an inainte de a accepta costuri mult mai mari", noteaza Libocor.
Pe de alta parte, el considera ca reducerea rezervelor poate fi interpretata ca un semnal pozitiv al BNR in ceea ce priveste asteptarile favorabile de dezinflatie.
"Astfel, in locul unei reduceri de dobanda, autoritatea monetara decide sa confirme asteptarile privind mentinerea procesului de dezinflatie", apreciaza economistul-sef al BRD.
Desi toti analistii intervievati de ZF considera ca masura luata ieri de BNR este de bun augur, in piata sunt insa si opinii mai sceptice privind efectele pe care la va avea.
"Este greu de spus daca aceasta injectie de lichiditate va acoperi complet cererea excedentara de lei. Lichiditatea disponibila in piata monetara s-a redus puternic fata de inceputul anului si aceasta masura reverseaza doar partial acest lucru. Daca decalajul dintre cererea si oferta de lei va persista, am putea sa vedem o noua reducere a rezervelor minime", spune Dan Bucsa, seful departamentului de analiza al Bancpost.
Potrivit estimarilor dealerilor, BNR a intervenit masiv pe piata valutara in ultima perioada pentru a tempera presiunile de depreciere a leului, in conditiile in care la inceputul lunii speculatorii straini au incercat un atac speculativ asupra monedei. Astfel, BNR ar fi scos din piata prin vanzarile de valuta circa
4 miliarde de lei. De asemenea, banca centrala ar fi intervenit si in ianuarie.
"Nu pare o suma suficienta care sa asigure nevoia de lichiditate existenta in sistem, cu atat mai mult cu cat perioada de aplicare este peste o luna, iar conditiile de lichiditate se pot inrautati si mai mult. In orice caz este un pas inainte facut de Banca Nationala. Este posibil sa vedem in sedintele urmatoare alte masuri in acest sens, de diminuare a rezervelor la lei", apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist al RBS Bank Romania.
Cei mai pesimisti dintre analisti considera chiar ca ar fi nevoie de o reducere drastica a rezervelor minime la lei, in conditiile in care statul va fi nevoit sa imprumute sume importante de pe piata interbancara, pentru a finanta deficitul bugetar.
De altfel, Trezoreria a anutat un plan de emisiuni de obligatiuni si certificate in valoare de 7 miliarde de lei in trimestrul al patrulea, peste valoarea stabilita in programul anual. In primele noua luni din an, statul a reusit sa imprumute doar 5 miliarde de lei.
Raiffeisen: Romania poate fi urmatorul client pentru finantare de urgenta de la FMI si UE
Romania ar putea fi nevoita in viitorul apropiat sa ceara ajutorul FMI si al UE pentru ca se afla sub o presiune in crestere, afirma analistii grupului Raiffeisen, care detine a treia mare banca locala. Analistii austrieci mentioneaza ajutorul de 20 mld. euro primit de Ungaria si considera ca Romania poate fi urmatorul "client" pentru un "crash-test" (test de rezistenta la soc). "Probabil vom vedea tarile baltice si Romania urmand aceiasi pasi ca Ungaria, fiind urmatorii clienti la rand pentru un crash-test", se spune intr-un raport difuzat miercuri seara de Raiffeisen Zentralbank. Analistii grupului Raiffeisen, care are o expunere masiva pe Europa Centrala si de Est, sustin ca in cazul tuturor tarilor nou intrate in UE nevoile de finantare externa depasesc nivelul rezervelor internationale. "Aceasta este o situatie alarmanta in conditiile in care aparitia unor sincope in finantarea externa a acestor tari poate antrena mari probleme, asa incat economiile si monedele lor sa fie supuse unui stres intens." Raportul este semnat de departamentul de analiza al RZB Group. Include si un grafic care arata ponderea datoriei externe pe termen scurt in rezervele internationale si ponderea necesarului total de finantare externa in rezervele internationale. Ponderi de peste 250% inregistreaza Estonia si Letonia, conform graficului. Romania figureaza cu circa 60% la ponderea datoriei pe termen scurt si cu 160% la cea a totalului de finantare, insa apare pozitionata mai bine decat tari ca Polonia, care ajunge la 110%, respectiv 180%, sau ca Bulgaria, care ajunge la 80%, respectiv 160%. Niciuna dintre cele doua tari nu a fost insa scoasa de vreo agentie de rating din categoria investment grade. Desi graficele incluse in raport indica pozitii mai vulnerabile pentru alte tari, singurele nominalizate drept candidate la un crash-test sunt statele baltice si Romania. "Este clar ca din cauza crizei de pe piata financiara mai multe state din afara zonei euro vor 'cersi' fonduri de la UE", considera grupul austriac. FMI a precizat in mod oficial ca nu discuta cu Romania niciun fel de ajutor financiar, ci doar a facut evaluari ale posibilelor efecte ale crizei. De asemenea, ministrul finantelor Varujan Vosganian a declarat pentru ZF ca Romania nu are nevoie de sprijin financiar din afara. Stefan Nanu, seful Trezoreriei statului, afirma ca Romania va avea anul viitor un serviciu liniar de plata a datoriei publice externe, fara niciun varf si fara nicio rambursare de eurobonduri, astfel incat nu intrevede nicio dificultate in asigurarea resurselor necesare.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: BNR monitorizeaza in continuare cu atentie sporita evolutiile interne si ale mediului economic global in contextul desfasurarii procesului de dezintermediere financiara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
