Bucureştiul se situează pe locul 29, după capitale precum Varşovia şi Budapesta, într-un clasament al prosperităţii care acoperă 69 de oraşe din întreaga lume, dar care este dominat de centrele urbane europene cu toate că Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai mare criză financiară de la formarea blocului. Prima poziţie a clasamentului, realizat de ONU, este ocupată de Viena, capitala Austriei.
Oraşele sunt considerate ca fiind "motoarele" economiilor naţionale, aşadar gradul de prosperitate al acestora este extrem de important pentru creşterea economică a unei ţări, se arată în studiul care însoţeşte clasamentul.
Ordinea oraşelor în topul întocmit de Programul Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (U.N-Habitat) este dată de un indicator pentru determinarea gradului de prosperitate în oraşele lumii, numit Indicele Prosperităţii Oraşului (City Prosperity Index). Acesta combină patru indicatori prin care se analizează oraşele. Astfel, pentru fiecare oraş se studiază productivitatea, dezvoltarea infrastructurii, calitatea vieţii, precum şi sustenabilitatea mediului înconjurător. În raport este inclus şi un al cincilea indicator, egalitatea şi incluziunea socială.
Capitala României a acumulat un punctaj total de 0,821, acesta fiind indicele prosperităţii oraşului calculat făcând media primilor patru indicatori.
În rândul oraşelor din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul se regăseşte pe unul dintre ultimele locuri, înaintea sa fiind Varşovia (Polonia), Budapesta (Ungaria) şi Praga (Cehia). Varşovia, capitala celei mai mari economii din regiune, ocupă poziţia 19 în top, fiind astfel cel mai bine cotat oraş din centrul şi estul Europei. În urma capitalei României se află Ankara (Turcia) şi Kiev (Ucraina). Sofia, capitala Bulgariei, nu este inclusă în clasament.
Primele zece poziţii sunt ocupate în principal de oraşe europene, doar trei dintre concurenţi fiind de pe alt continent, respectiv New York (2), Toronto (3) şi Tokyo (10). În top 10 al celor mai prospere oraşe din lume se regăsesc Londra, Stockholm, Helsinki, Dublin, Oslo şi Paris. Viena se află în fruntea clasamentului nu doar pentru că a rezistat crizei din zona euro, ci şi pentru că şi-a revenit din perioada postbelică extrem de dificilă, când oraşul era plin de refugiaţi şi de persoane disperate să-şi câştige traiul.
O explicaţie a dominaţiei europene ar fi că ţările din regiune investesc cea mai mare parte din fonduri în infrastructură, ceea ce se reflectă în calitatea drumurilor, a căilor ferate şi a transportului public.
De asemenea, statele europene oferă programe de asistenţă socială mult mai cuprinzătoare decât alte ţări din lume, explicându-se astfel punctajele ridicate obţinute de acestea privind calitatea vieţii şi egalitatea şi incluziunea socială.
Ce înseamnă un oraş prosper
Pentru a regândi prosperitatea unui oraş este necesară schimbarea perspectivei actuale, care este nesustenabilă din mai multe puncte de vedere. Aceasta se referă în principal la preţul combustibililor, la dependenţa transportului de automobile şi la periferiile urbane, care de multe ori sunt amplasate în arii protejate, menţionează studiul.
Astfel, în primul rând, un oraş prosper contribuie la creşterea economică a ţării prin productivitate, generând venituri şi creând locuri de muncă care permit un nivel de trai adecvat pentru populaţie.
În al doilea rând, prosperitatea unui oraş depinde de infrastructură şi dotări - alimentarea cu apă şi energie electrică, canalizare, reţeaua de drumuri, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor - esenţiale pentru a susţine atât economia, cât şi populaţia.
Apoi, pentru a fi prosper un oraş trebuie să asigure furnizarea serviciilor sociale - educaţie, sănătate, recreere, siguranţă şi securitate, acestea fiind necesare pentru a îmbunătăţi standardul de viaţă al cetăţenilor.
În plus, un oraş este prosper doar în măsura în care sărăcia şi inegalităţile sociale sunt minime. Nu se poate susţine că un oraş este prosper dacă o mare parte a populaţiei trăieşte la limita subzistenţei. Aşadar, un oraş prosper asigură egalitatea sexelor, protejează drepturile minorităţilor şi ale grupurilor vulnerabile şi asigură participarea civică a tuturor cetăţenilor la domeniile social, politic şi cultural.
Nu în ultimul rând, crearea şi redistribuirea beneficiilor prosperităţii nu trebuie să distrugă sau să degradeze mediul înconjurător, ci trebuie ca activele naturale ale oraşelor să fie păstrate pentru o urbanizare sustenabilă.
Criza financiară din 2008 a demonstrat că oraşele din întreaga lume sunt expuse, la diferite intensităţi, la efectele distructive ale pieţelor financiare internaţionale, inclusiv la consecinţele din mediul social şi politic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
