Proiectele de buget ale primăriilor sau ale consiliilor judeţene trebuie puse în dezbatere publică înainte de a fi adoptate. Toate păcătuiesc însă prin lipsa lor de claritate. Este extrem de greu pentru cetăţeni de urmărit pe ce au mers cele 68 de miliarde de lei, cât a avut pe mână administraţia locală în 2016. Administraţiile locale cheltuiesc aproape o treime din toate veniturile statului - 68 de miliarde de lei au fost veniturile administraţiei locale în 2016, 30% din totalul veniturilor statului de 223 de miliarde de lei. Iar Bucureştiul – Primăria Generală şi sectoarele – cu venituri cumulate de 10 miliarde de lei, are 15% din această sumă. Este explicabil pentru că Bucureştiul are 900.000 de angajaţi, adică 20% din cei 4,7 milioane de salariaţi din România, care aveau anul trecut un salariu mediu net de 2.800 de lei faţă de media de 2.000 de lei la nivelul ţării; or, veniturile administraţiilor locale depind într-o proporţie de peste 70% de impozitele pe salarii plătite de angajaţii de pe raza acestor administraţii.
Bucureştiul are, cumulat, venituri bugetate de peste 10 mld. lei, iar în 2017 se pregăteşte să cheltuiască peste 12 mld. lei, după cum rezultă din proiectele de buget publicate pe site-ul instituţiilor.
Capitala are mai mulţi bani în bugetele locale decât veniturile cumulate ale principalelor zece oraşe reşedinţă de judeţ.
Primăria generală şi-a bugetat venituri de peste cinci miliarde de lei şi cheltuieli totale de peste şase miliarde de lei. Iar sectoarele au şi ele încă o dată această sumă.
Cel mai bogat este sectorul 1, cu venituri aşteptate de aproape 1,2 miliarde de lei şi cheltuieli programate de 1,36 miliarde de lei. Este un sector privilegiat pentru că ocupă zona de nord, acolo unde şi-au instalat sediile marile companii, bogate şi cu mii de angajaţi. Sectorul 1 îşi întemeiază în mare parte veniturile estimate de aproape 1,2 mld. lei în 2017 pe impozite de 550 mil. lei plătite de angajaţi pe veniturile din salarii (46% din veniturile primăriei de sector), în vreme ce un sector ca sectorul 4, unde sunt mai puţini angajaţi, are venituri din această sursă de 131 mil. lei, adică 20% din bugetul de venituri de 685 de milioane de lei (mai primeşte 83 de milioane de lei, din această sursă, din rezerva de reechilibrare).
Al doilea sector ca bogăţie este sectorul 2 cu venituri estimate în 2017 de un miliard de lei şi cheltuieli programate de aproape 1,3 mld. lei.
Pe locul al treilea vine sectorul şase, cu venituri aşteptate în 2016 de 935 de milioane de lei şi cheltuieli programate de 943 de milioane de lei.
Urmează sectorul 3 care nu este doar cel mai populat sector. Dacă ar fi „independent“, sectorul 3 ar fi cel mai mare oraş din România, cu o populaţie (342.000 de locuitori) – potrivit ultimului recensământ – peste cea a Iaşiului, cel mai populat oraş după Bucureşti.
Sectorul patru are venituri estimate în 2017 de 675 mil. lei şi cheltuieli programate de 771 mil. lei.
Ultimul sector în funcţie de venituri este sectorul 5. Şi-a căpătat renumele de cel mai sărac sector întrucât are în componenţă şi cele mai puţin atractive cartiere. Însă a fost şi sectorul cel mai prost administrat, de-a lungul vremii. Este şi azi singurul sector pe site-ul căruia nu pot fi găsite informaţii minime despre bugetul sectorului în 2017. În trecut, a fost nevoie de decizia instanţei pentru ca fostul primar Marian Vanghelie să publice date despre bugetul sectorului. Datele prezentate în harta de mai sus sunt extrase din estimările de cheltuieli făcute în 2016 de consiliul local, referitoare la nevoile bugetului pe 2017, întrucât pe site-ul primăriei nu pot fi găsite informaţii despre bugetul pe acest an. Însă nu există şi o estimare de venituri pe 2017.
În 2016, bugetul sectorului 5 prevedea venituri de 741 mil. lei şi cheltuieli de 958 mil. lei, dar nu există pe site-ul consiliului local o execuţie a bugetului care să clarifice situaţia veniturilor şi a cheltuielilor pe anul trecut.
