Luni dimineaţă, forfotă mare pe holurile hotelului JW Marriott din Bucureşti. Limba franceză se aude la tot pasul, iar cărţile de vizită sunt principala „monedă de schimb“ între oamenii de afaceri şi executivii prezenţi la Forumul regional de afaceri „Franţa – Europa de Sud-Est“, organizat în perioada 11-12 februarie la Bucureşti de Misiunea Economică a Ambasadei Franţei în România, UBIFRANCE.
Forumul a strâns circa 100 de companii franceze şi 300 de companii din România, dar şi din alte ţări din Europa de Sud-Est, precum Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia sau Muntenegru, dar şi zece companii din Maroc. Printre firmele franceze de anvergură care sunt prezente la forum se numără Renault-Dacia, Vinci, Bouygues, Orange şi Carrefour. Care este miza acestui forum, aflat la a doua ediţie, după ce în urmă cu doi ani a avut loc în Bulgaria?
„Sunt numeroase firme din Franţa care au planuri de investiţii aici, iar forumul le va permite să afle informaţii relevante despre mediul de afaceri, să-şi formeze o opinie despre România şi întreaga Europă de Sud-Est“, spune Philippe Garcia, director pentru România al UBIFRANCE.
Companiile franceze, care au venit zilele acestea în Bucureşti pentru a căuta noi oportunităţi de business şi noi parteneri, au deja poziţii-cheie în economia României – bănci (a doua bancă din sistem după active, BRD – SocGen), gaz (GDF Suez), auto (Renault – Dacia), ciment (Lafarge), telecom (Orange).
Francezii au în România patru companii cu afaceri de peste 4 mld. lei din cele 17 firme din România care au reuşit în 2012 să depăşească acest prag, potrivit datelor ZF. În prezent în România activează circa 3.500 de companii franceze, care au în total 122.000 de angajaţi, conform datelor furnizate de UBIFRANCE, şi o cifră de afaceri cumulată de 57 mld. lei (circa
13 mld. euro), conform datelor furnizate anterior de Registrul Comerţului. Soldul investiţiilor franceze în România a ajuns în 2012 (ultimele date disponibile) la 5,3 miliarde de euro, potrivit BNR.
Companiile româneşti caută vizibilitate
Printre companiile româneşti prezente la acest forum s-au numărat şi jucători de talie mare, precum Transgaz, compania de transport al gazelor naturale, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, compania de stat care administrează infrastructura feroviară - CFR SA, Ambient, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de bricolaj, sau Caranda Baterii, al doilea mare producător şi distribuitor de baterii din România.
Timp de două zile, aceste companii se întâlnesc cu potenţiali clienţi din Franţa, Maroc, dar şi din regiunea Europei de Sud-Est, iar scopul principal este creşterea vizibilităţii, spun câţiva participanţi.
„Clar acest forum ne oferă oportunitatea de deschidere spre parteneriate cu alte firme. Sunt multe firme care nu înţeleg businessul Ambient şi vrem să ne asigurăm că se înţelege ce facem noi“, a spus Peter Grama, manager vânzări divizia profesional al Ambient, companie de bricolaj şi distribuţie de materiale de construcţii.
Ambient, o companie cu afaceri de 150 mil. euro în 2012, este controlată de omul de afaceri Ioan Ciolan din Sibiu. Compania este al treilea jucător din piaţa de profil, în timp ce pe primele poziţii se află Dedeman şi Arabesque.
Ambient s-a extins în special în zona Transilvaniei, însă intenţia conducerii companiei este să o transforme din una regională în una naţională, cu magazine pe tot teritoriul României.
„Urmează să avem discuţii şi cu companii străine, însă deocamdată nu vorbim de deschideri în străinătate, vrem să ieşim din zona Transilvaniei şi să ne extindem şi în restul ţării“, a continuat managerul.
Însă un forum precum cel organizat la Bucureşti, unde au venit jucători mondiali de talie mare precum Renault-Dacia, Lafarge, Carrefour sau Orange, nu este o posibilitate de „afirmare“ doar pentru companii cu zeci sau sute de milioane de euro, ci şi pentru companii româneşti cu încasări de până la un milion de lei.
Un astfel de exemplu este Sirius din Sibiu, un producător de confecţii precum huse şi tapiţerii pentru automobile, trenuri sau avioane, dar şi echipamente de protecţie pentru lucrătorii din spitale.
Compania, care a fost înfiinţată în 1993 şi este deţinută de Laurenţiu Şălcăian, a avut în 2013 afaceri de circa 800.000 de lei ( 180.000 de euro) şi 25 de angajaţi.
„Vreau să încerc să readuc firma la ce a fost acum cinci ani. Lucrez de 20 de ani în această industrie şi multe din comenzi le-am pierdut acum cinci ani, când au început să facă toţi textilele în China. Acum fabrica lucrează la 20% din capacitate şi mai are 25 de angajaţi, faţă de 50 acum cinci ani“, a declarat antreprenorul.
România a fost mulţi ani unul dintre cei mai mari producători de textile la nivel european, care atrăgea prin forţa de muncă ieftină şi apropierea de pieţele importante din Europa, însă odată cu deschiderea pieţelor din Asia mulţi s-au orientat către acestea datorită preţurilor mult mai mici.
Cu toate acestea, România rămâne unul dintre cei mai importanţi jucători din Europa în acest domeniu. „Important e ca celelalte companii (din străinătate – n.red.) să ştie că exist. (...) Exportăm 90% din producţie şi chiar dacă în ultimii ani preţurile la export au rămas la fel, străinii sunt mai buni pentru că la noi nu mai sunt bani din cauza creşterii costurilor cu energia, cu combustibilul“, menţionează Şălcăian.
La forumul organizat de Misiunea Economică a Ambasadei Franţei în România antreprenorul a venit după ce a văzut o reclamă într-un ziar din Sibiu.
Est-europenii sunt deschişi către nou, spun străinii
În ultimii ani România a început să devină atractivă în special pentru companiile din industria alimentară, care au ajuns aici fie prin francize, fie prin filiale. Consumul încă scăzut de anumite alimente precum dulciuri sau cafea, face din România o ţară cu un foarte mare potenţial de creştere în acest domeniu. Companiile franceze au venit la Bucureşti în aceste zile tocmai pentru a profita de acest potenţial de creştere al pieţei din România.
„Nu ştiu foarte multe despre România. Sunt surprinsă că toată lumea vorbeşte franceză aici. Cred că România este o piaţă bună. Aş vrea să lucrez cu ţările din sud-estul Europei pentru că oamenii de aici sunt mult mai curioşi, mai atraşi de nou decât cei din Europa Centrală. În ţări precum Germania, Austria, Elveţia, oamenii au tot ce le trebuie, nu mai vor altceva, însă aici oamenii sunt interesaţi să încerce şi alte lucruri, sunt deschişi“, a declarat Michaela Roze, responsabil de dezvoltare al Aquitaine Spécialités , o firmă producătoare de prăjituri cu rom şi vanilie denumite „canelés de Bordeaux“. Compania produce prăjituri pentru toată Franţa, iar de trei ani a ieşit şi la export. În prezent prăjiturile făcute de Aquitaine Spécialités sunt exportate în ţări precum Italia, Irlanda, Germania sau Belgia. Totodată, compania intenţionează să-şi ducă produsele în SUA, Australia sau Canada, dar vrea să se extindă şi în Sud-Estul Europei.
Roze speră că va găsi în România un distribuitor al prăjiturilor „canelés de Bordeaux“. „Cred că produsele vor fi prezente peste tot în Europa de Eud -Est în următorii cinci ani“, a mai spus ea. Preţul unei astfel de prăjituri de 60 de grame este de circa 50 de eurocenţi.
Şi grupul Holder din Franţa, deţinătorul brandului Paul, prezent în România cu zece brutării, este interesat de extinderea pe piaţa din România, însă cu un alt brand de patiserie şi brutărie, numit Château Blanc.
„Fiind noi pe piaţă, am venit la acest forum pentru a avea cât mai multe contacte în toate ţările balcanice şi căutăm distribuitori în special în sectorul HoReCa“, a afirmat Nicoleta Constantin, area sales manager al Château Blanc.
Ea speră că în cele două zile de forum să aibă 14-15 întâlniri şi să încheie un contract pentru distribuţia produselor în Bulgaria şi unul pentru România.
„România şi Bulgaria sunt în aşteptare şi nu ştim ce aşteaptă“
Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte pe lista investitorilor străini care vor să facă afaceri în România, inclusiv a celor francezi, este infrastructura subdezvoltată. Cu doar 645 de kilometri de autostrăzi şi cu trenuri de marfă care circulă în medie cu o viteză de doar 21 de kilometri pe oră, România nu arată deloc atractivă din acest punct de vedere. Nevoi există, iar proiecte de construcţii de infrastructură sunt foarte multe, cel puţin „pe hârtie“. Problema este finanţarea lor.
„Piaţa infrastructurii este foarte dificilă în România. Sunt foarte multe nevoi, sunt şi bani europeni care pot fi folosiţi, dar există un blocaj. România şi Bulgaria sunt într-un moment de aşteptare (din perspectiva construcţiei de infrastructură - n.red.) şi nu ştim ce aşteaptă“, spune Adrian Mănăstireanu, business manager pentru Europa Centrală şi de Est al Egis Rail, divizia pentru cale ferată a companiei franceze Egis, cu afaceri de 900 de milioane de euro în 2012. Compania, care oferă servicii de inginerie şi consultanţă în infrastructura de transport, este prezentă deja pe piaţa românească, printre proiectele sale numărându-se şi supravegherea autostrăzii Arad-Timişoara.
„Am venit la acest forum pentru că ne dorim ca potenţialii clienţi locali să ne cunoască mai bine, să ne întărim parteneriatele locale“, a spus Mănăstireanu.
Companiile din Hexagon care activează în industria infrastructurii s-au confruntat cu câteva eşecuri în trecut pe piaţa românească. Spre exemplu, constructorul francez Colas a pierdut contractul de construcţie a autostrăzii Cernavodă-Medgidia, după ce statul a decis să rezilieze înţelegerea pe motiv că firma ar fi cerut mai mulţi bani pentru execuţia şoselei. Un alt constructor francez, Vinci, se află în prezent la a treia încercare de a construi în România prima autostradă în parteneriat-public-privat, Comarnic-Braşov, după ce în precedentele două dăţi înţelegerea cu statul a picat.
O economie care „arată bine“
Dincolo de infrastructură, francezii au venit în România să-şi încerce norocul şi în ceea ce priveşte clienţii industriali. Pascale Sebille, directorul general al firmei Autexier, cu activităţi în domeniul robineţilor industriali, spune că deja exportă produse în ţări din regiune precum Bulgaria, Croaţia sau Serbia, astfel că intrarea pe piaţa românească i se pare un pas normal. „Există o industrie navală foarte dezvoltată în România, către care ne-am putea adresa cu produsele noastre. Deocamdată însă nu i-am văzut venind la discuţii cu noi pe cei din această industrie (la forum s-au organizat întâlniri între companii – n.red.)“, spune Sebille. Compania pe care o conduce, cu afaceri de circa 3 milioane de euro anual, exportă circa 75% din producţie către Orientul Mijlociu, China, America de Nord, Rusia şi mai multe ţări din Europa şi ar vrea să intre în România fie prin export direct, fie prin distribuitori. „Economia românească arată bine şi pare dinamică“, adaugă Sebille.
Nu doar companiile franceze au venit în România pentru a căuta oportunităţi de business, ci şi cele dintr-o altă ţară francofonă, Maroc. Bouchaara Mehdi, director executiv al Les Domaines Brahim Zniber, cu activităţi în domeniul agribusiness-ului, spune că românii sunt din ce în ce mai interesaţi de un stil de viaţă sănătos, astfel că îşi pune mari speranţe în intrarea pe piaţa locală. Compania pe care o conduce are în exploatare 8.000 de hectare de teren agricol în Maroc şi comercializează ulei de măsline, vin şi fructe. „Pentru uleiul de măsline sperăm să începem exporturile în România în 2014. Considerăm România o poartă de intrare către regiunea Europa de Sud-Est. Exportăm în prezent către Franţa, SUA, Rusia, Belgia, Germania şi Japonia“, explică Mehdi.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
