Ce linii de cale ferată vor fi reabilitate cu 13 miliarde de euro până în 2030

„Această linie face parte din coridorul paneuropean nouă, care leagă România de Bulgaria. Acum ocolim pe la Videle pe o linie neelectrificată, pentru că linia directă stă închisă. În 2015 se fac zece ani. Nu au fost deloc gospodari. Este o ruşine că nu s-a făcut nimic până acum. S-au căutat tot felul de explicaţii ca să se amâne lucrarea. Calea ferată nu are sprijin“, este de părere Oc­tavian Udrişte, inginer specializat în domeniul fero­viar.

De nouă ani trenurile de pa­sageri şi cele de marfă trebuie să circule pe o rută ocolitoare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare şi o durată mai mare a că­lătoriei.

Trenurile de că­lători care pleacă din Bu­cureşti spre Giur­giu parcurg aceas­tă distanţă în mai mult de două ore şi jumătate trecând prin Videle, Răduleşti, Târnavele, Vlasca, Răsuceni, Toporu, Chiriacu, Stăneşti, Onceşti, Bălănoaia, Cetatea şi Giurgiu, ce adună 115 kilometri. Dacă s-ar fi putut circula direct pe Bucureşti - Giurgiu distanţa era de sub 70 de kilometri.

Proiectul legat de redeschiderea circulaţiei între staţiile Vidra - Grădiştea este încă în faza de studiu de fezabilitate în revizuire, potrivit ultimelor date dispo­nibile.

„Toată calea ferată trebuie reabilitată, trebuie să menţinem o reţea densă, nicidecum să renunţăm la anumite linii. Calea ferată este un vector de dezvoltare, un motor de creştere a economiei. Ne învârtim în jurul cozii şi nu finalizăm nimic. Vedem că de zece ani se lucrează la Bucureşti - Constanţa şi nici acum nu este finalizată, nu s-au făcut staţiile Ciulniţa, Feteşti, podurile dunărene“, a mai adăugat Udrişte.

Căile ferate române primesc mai puţini bani de la bugetul de stat decât drumurile,  deşi tendinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată, mult mai nepoluant şi mai sigur. Anul acesta s-au alocat pentru investiţii în calea ferată doar 1,4 miliarde de lei (circa 308 milioane de euro). Ce proiecte mai sunt puse pe hârtie?

O altă linie de cale ferată care va fi reabilitată în perioada 2021-2030, potrivit master planului, este Bucureşti - Ungaria via Braşov şi Teiuş -Cluj; „375 de kilometri de pe această rută vor fi reabilitaţi la nivelul vitezei de proiectare. Vor opera două trenuri Interregio pe oră între Bu­cureşti şi Braşov şi un tren pe oră de la Braşov la Teiuş. Apoi se va con­tinua cu un tren la două ore către Cluj-Napoca şi Arad, alter­nativ.“ Altfel spus se va modifica pro­gramul de mers al trenurilor şi va fi achiziţionat mate­rial rulant.

Şi linia Bu­cureşti - Iaşi via Bacău şi Buzău - Galaţi şi Paşcani - Ucraina (Siret) va fi reabilitată, cu 3,3 miliarde de euro, potrivit master-planului; 695 de kilometri de reţea vor fi reabilitaţi la nivelul vitezei de proiectare. Vor opera două trenuri Interregio pe oră către şi de la Bucureşti şi un tren la două ore până la Suceava/Ucraina, Galaţi, Iaşi, Buzău.

Investiţii de 183 de milioane de euro sunt prevăzute tocmai pentru perioada 2012-2030 şi pentru linia Craiova - Calafat, în reabilitarea a 108 kilometri de cale ferată.

Calendarul de mers arată că pe această linie va circula un tren la două ore. Şi pentru linia Bucureşti - Sibiu via Piteşti şi Râmnicu Vâlcea sunt prevăzute investiţii de 1,2 miliarde de euro în perioada 2014-2020 în vederea reabilitării a 242 de kilometri de reţea.

De asemenea, se doreşte construirea unei noi legături între Râmnicu Vâlcea şi Vâlcele. „Va opera un tren Interregio pe oră de la Bucureşti la Piteşti şi un tren la două ore de la Piteşti la Sibiu. Vor fi necesare 7 rame noi. Linia va trebui electrificată pentru ca serviciile de mai sus să fie implementate. Linia va genera beneficii majore şi pentru transpor­tul de marfă. Ruta va conţine linie dublă şi linie simplă“, se arată în master plan.

Investiţii de 2,4 miliarde de euro sunt prevăzute şi pentru reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Arad via Craiova şi Timişoara pentru perioada 2012-2030. Vor fi reabilitaţi 590 de kilometri, două trenuri Interregio vor opera pe oră între Bucureşti şi Craiova şi un tren pe oră între Craiova şi Filiaşi. Se va continua cu un tren la două ore (alternativ) către Arad via Timişoara şi către Deva, se arată în document.

Investiţii de peste jumătate de miliarde de euro sunt în plan şi pentru linia Oradea - Timişoara - Moraviţa, unde 177 de kilometri de cale ferată vor fi reabilitaţi în perioada 2012-2030. Calendarul de mers arată că pe această linie va circula un tren Interregio la două ore. În master plan se mai menţionează că pe această rută există potenţial pentru o intervenţie de electrificare, în condiţiile în care programul de mers va fi implementat.

Alte proiecte la care face referire Master Panul General de Transport sunt reabilitarea liniei Cluj-Napoca - Iaşi (în perioada 2021-2030), o linie ce asigură legătura între nord-vestul României şi nord-est. Costul estimat este de 2,8 miliarde de euro, perioada de imple­men­tare stabilită fiind 2021-2030.

Mai mult, pe listă este trecută şi reabilitarea liniei Cluj-Napoca - Oradea, o investiţie estimată la circa 650 de milioane de euro. „Această linie asigură legătura dintre Cluj-Napoca şi Ungaria prin Episcopia Bihor. În acelaşi timp asigură şi legătura Bucureştiului cu Ungaria prin legătura la coridorul IV de transport feroviar, având în vedere includerea în lista de proiecte a secţiunii Teiuş - Cluj-Napoca“, se arată în document.