Cea mai grea toamna din ultimii 10 ani pentru economia romaneasca. Cum comentati?

6 sep 2009 Ziarul Financiar

Cea mai grea toamna din ultimul deceniu vine cu o intrebare cruciala pentru mediul de business: sunt sanse sa revenim pe crestere pana la sfarsitul anului sau ne scufundam si mai adanc in recesiune.

Insuficienta cererii, blocajul financiar, ratele ridicate ale dobanzilor la credite si deprecierea leului sunt principalele amenintari pentru oamenii de afaceri. Toate acestea intr-un climat general complet incert, marcat de apropierea alegerilor prezidentiale care antreneaza noi tensiuni intre partidele aflate la guvernare - PD-L si PSD - si mineaza capacitatea Executivului de a lua decizii economice eficiente pentru grabirea iesirii din criza.

Blocajul financiar care s-a extins in economie nu va disparea prea repede din cauza ca pe de-o parte cererea de consum ramane foarte scazuta, iar pe de alta parte accesul la credite este in continuare restrans din cauza deteriorarii profilului de risc al companiilor si a scaderii apetitului bancherilor pentru noi expuneri.

In trimestrul II, consumul populatiei a scazut drastic, cu peste 13%, in timp ce declinul investitiilor din economie s-a ridicat la aproape 26%. Totusi, in acest mediu marcat de incertitudini sperantele se leaga de revenirea productiei industriale, care a urcat cu 4,5% trimestrul la trimestru. Sansa supravietuirii multor companii se leaga insa doar de revenirea cererii in Europa de Vest, care incepe sa dea semne incurajatoare, cererea interna ramanand prabusita. Lipsa de lichiditati complica insa foarte mult afacerile. La nivelul lunii iulie, creditele pentru companii au scazut cu 5,3%, in conditiile in care soldul creditului privat a coborat pentru a sasea luna la rand.

Bancherul de investitii Doru Lionachescu de la firma de consultanta in fuziuni si achizitii Capital Partners afirma ca efectele crizei nu se simt la nivel bancar pentru ca bancile au reusit sa acopere scaderea de profituri provocata de constituirea de provizioane din majorarea dobanzilor la clientii buni.

Astfel, de acum urmeaza perioada grea, in acest sfarsit de an, in care economia va intoarce catre banci "cadoul primit", adica majorarea de dobanzi. Lionachescu afirma ca bancile nu au facut pana acum decat sa rostogoleasca finantari si in unele cazuri au acordat moratorii de trei luni la plata, dar piata nu se imbunatateste, deci mai tarziu sau mai devreme ele va trebui sa accepte si varianta preluarii de actiuni la companii pentru a nu se ingropa in pierderi.

"Bancile ar trebui sa accepte o parte din pierderi si sa negocieze preluarea de actiuni la companiile care nu-si pot achita datoriile. Prelungirea situatiei din prezent nu are avantaje pentru nimeni", a spus el.

Pe de alta parte, fluctuatiile cursului de schimb leu/euro continua sa dea emotii mai ales celor cu credite in valuta, episodul de depreciere de saptamana trecuta ridicand cotatiile la peste 4,24 lei pentru un euro. Dupa multa vreme au aparut insa pe piata si prognoze de apreciere a monedei nationale, iar majoritatea analistilor considera ca BNR nu va permite o depreciere dincolo de 4,30-4,35 lei/euro pana la sfarsitul anului, mai ales ca rezerva valutara a atins un nou maxim istoric de 27,7 mld. euro, iar agentia de rating Moody's a mentinut Romania in categoria investment grade.

Scaderea activitatii companiilor pana la intrarea in insolventa a unora sau chiar lichidarea altora a facut ca somajul sa ajunga sa afecteze 550.000 de oameni.

Pe langa posibila confirmare a semnalelor pozitive din Europa de Vest, este de asteptat sa se vada in sfarsit efectele reducerii dobanzii BNR de la 10,25% la inceputul anului pana la 8,5% in prezent.

Analistii bancari anticipeaza ca dobanda ar putea cobori mai departe, pana la 7% la sfarsitul anului. Pana acum s-a vazut insa ca scaderea dobanzii BNR nu inseamna automat ieftinirea semnificativa a creditelor in lei.

"Este probabil ca trimestrul III sa aduca o contractie economica severa, din cauza ca investitiile si consumul de-abia se misca. Scenariul nostru arata insa ca declinul anual al PIB s-ar putea modera in trimestrul IV, care ar putea aduce o crestere pozitiva trimestru la trimestru. O cerere externa mai mare, primele efecte ale relaxarii politicii monetare a BNR si stimulentele guvernamentale ar trebui sa sprijine economia reala", comenteaza Eugen Sinca, analist al BCR.

Si analistii RBS Bank Romania considera ca in ultimele doua trimestre ale anului declinul productiei industriale va fi mai mic decat in primele doua, trimestrul IV putand readuce cresterea economica.

Chiar daca datele macroeconomice ar putea arata un reviriment pe final de an, multe companii vor continua sa aiba viata grea din cauza dificultatii de a-si rambursa creditele. Bancherii tind sa devina mai flexibili de teama sa nu sporeasca si mai mult volumul creditelor neperformante.

Doru Lionachescu spune ca, de exemplu, pentru o companie cu o datorie totala de 100 mil. euro, bancile ar putea renunta la 20 mil. euro, iar restul de 80 mil. euro sa fie transformat in actiuni.

Aceste programe, denumite debt-equity-swaps, sunt una din cele mai cunoscute metode prin care companiile isi pot curata bilanturile si pot merge mai departe cu reorganizarea. Bancile vor intra astfel in managementul companiilor debitoare.

Bancile au cerut companiilor care au dificultati sa contracteze consultanti de management si de restructurare.

"Economia a pierdut 30 de miliarde de euro intr-un an. Bancile vor trebui sa accepte si pierderi. Vor fi masuri drastice de restructurare", a mai spus Lionachescu.