O femeie din România naÅŸte, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilităţii a cunoscut o scădere aproape draÂmaÂtică după căderea regimului comunist. ÃŽn acelaÅŸi timp, lipsa unui loc de muncă stabil, nesiÂguranÅ£a în viÂitor ÅŸi migraÅ£ia au determinat cuplurile tinere să amâÂne naÅŸterea primului copil ÅŸi chiar să renunÅ£e la căsăÂtorie, arată datele Institutului NaÅ£ional de Statistică.
ÃŽn 1989, o femeie năştea, în medie, 2,2 copii în cursul vieÅ£ii, iar rata fertilităţii a scăzut imediat după căderea regimului comunist. TendinÅ£a de scădere a ratei fertilităţii există însă ÅŸi la nivel global, iar unele state au început încă de mult timp să aplice măsuri de combatere a acestui fenomen. Dar dorinÅ£a femeilor de a avea o carieră - copilul fiind considerat un impeÂdiÂment în acest sens -, creÅŸterea gradului de conÂÅŸtiÂenÂtizare a responsabilităţii pe care o presupune creÅŸÂterea unui copil, precum ÅŸi costurile cu îngrijirea copiÂlului au făcut ca acest fenomen să ia amploare.
„În România însă, există câteva particularităţi care au condus la această situaÅ£ie. MigraÅ£ia celor aproÂxiÂmativ 2,1 milioane de români a «blocat» forÂmarea de familii, iar nesiguranÅ£a zilei de mâine, care dăinuie din 1990 încoace, îi determină să mai aÅŸtepte până la naÅŸterea copiilor. Cea mai importantă bogăţie a unei ţări o reprezintă populaÅ£ia ÅŸi forÅ£a de muncă, iar viteza cu care a crescut economia Chinei a fost influenÅ£ată ÅŸi de acest aspect“, a spus profesorul universitar Mircea CoÅŸea, care a fost membru al partidelor politice PDSR (până în 1997) ÅŸi apoi PNL (până în 2007).
Rata fertilităţii totale, adică numărul de copii aduÅŸi pe lume de o femeie, a început să scadă în toată Europa începând cu mijlocul anilor ‘60, ÅŸi nu numai în fostele ţări comuniste, ci ÅŸi în cele dezvoltate. Germania are o rată de 1,3, Grecia are 1,1, Italia are 1,2 iar Austria are 1,3, de aceea coroborarea nivelului ratei fertilităţii cu cel al dezvoltării economice nu jusÂtifică neapărat avansul economic al unei ţări, în opinia profesorului Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.
„Există o serie de schimbări majore, literatura de speÂciaÂlitate vorbeÅŸte despre o a doua tranziÅ£ie demoÂgrafică. A avut loc o serie de schimbări ale valorilor cuÂplurilor tinere, tinerii pun un accent mai mare pe alte vaÂlori, vor un standard de viaţă mai ridicat, au ca priÂoriÂtăţi dezvoltarea carierei profesionale, vor o loÂcuinţă ÅŸi un autoturism ÅŸi vacanÅ£e, care costă. ÃŽn plus, costul înÂtreÂÅ£inerii unui copil a crescut foarte mult, de la costurile de la maternitate până la cele legate de aliÂmenÂtaÅ£ie, educaÅ£ie, condiÅ£ii de locuit sau activităţile de peÂtrecere a timpului liber“, a mai spus profesorul Gheţău.
ÃŽn plus, costurile asociate unei căsătorii au făcut ca tinerii să mai amâne căsătoria ÅŸi să aleagă să trăÂiasÂcă în uniune consensuală. De altfel, dintr-o populaÅ£ie de 20,1 milioane de persoane, datele de la recenÂsăÂmânÂtul din 2011 arată că 9,6 milioane erau căsătorite, iar numărul celor care trăiesc în uniune consensuală a ajuns la peste 745.000 de persoane
„Până la un punct, declinul demografic poate fi comÂpensat din punct de vedere economic prin creÅŸÂteÂrea productivităţii – există ţări mici cu un înalt nivel de dezvoltare. TotuÅŸi, creÅŸterea economică poate fi la un moÂment dat afectată de lipsa resurselor umane ÅŸi pentru mine cel mai bun exemplu de ce se întâmplă cu o economie în declin demografic este Japonia, o Å£ară a cărei economii stagnează de două decenii“, a spus anaÂlistul economic Aurelian Dochia, care este ÅŸi maÂnaÂging director al firmei de consultanţă CONCEPT - Economic and Business Consulting.
O rată de fertilitate de 2,2 asigură menÅ£inerea popuÂlaÅ£iei la un nivel constant pe termen lung, în vreme ce rate de fertilitate inferioare acestui nivel vor duce la un declin al populaÅ£iei. ÃŽn România, rata ferÂtiÂliÂtăţii a început să scadă abrupt în al doilea deceniu după cel de al doilea război mondial, a crescut temÂpoÂrar ca urmare a măsurilor restrictive luate de regimul coÂmunist în 1968 ÅŸi apoi a scăzut din nou, potrivit lui Aurelian Dochia.
„După 1990, tendinÅ£a generală a fost de scădere, astfel că în momentul de faţă, la o rată de 1,2 - 1,3 copii născuÅ£i de o femeie, suntem confruntaÅ£i cu o tendinţă de declin demografic atât în privinÅ£a populaÅ£iei totale, care este prognozată să atingă 15 - 16 milioane de locuitori în 2050, cât ÅŸi în privinÅ£a structurii acesteia pe vârste, raportul de dependenţă (numărul de persoane sub 16 ÅŸi peste 65 de ani raportat la numărul persoaÂneÂlor în grupe de vârstă active economic) urmând a se deÂteriora“, a mai spus Aurelian Dochia.
Dacă nu exista acest context ecoÂnoÂmic, probabil că rata fertilităţii ar fi rămas undeva la 1,5 în România, a mai explicat profesorul Gheţău.
Åži vârsta la care o mamă naÅŸte primul copil a cresÂcut: dacă în anul 2000 vârsta medie la prima naÅŸtere era de 23,7 ani, în 2011 acest indicator a ajuns la vaÂloaÂrea de 26,7 ani. Se remarcă o creÅŸtere mai mare a indiÂcaÂtorului în mediul urban, care a ajuns la 27,7 ani în 2011 de la 24,9 ani (în anul 2000).
„Grija pentru carieră a femeilor a condus la amâÂnarea naÅŸterii primului copil, pentru că acesta repreÂzinÂtă o piedică în dezvoltarea profesională. Există însă ÅŸi ţări care au luat măsuri pentru creÅŸterea ratei ferÂtiÂliÂtăţii. FranÅ£a, de exemplu, a înregistrat o creÅŸtere a ratei natalităţii, acordând ajutoare material pentru mamele celibatare“, a mai spus profesorul CoÅŸea.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels