Cine este tras la răspundere pentru moartea tinerelor care lucrau la restaurantul din Constanţa şi de ce nu a fost încă nimeni reţinut?

Patru instituţii – Parchetul, Inspecţia Muncii, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – se ocupă de anchetarea incendiului produs sâmbătă seara la restaurantul „Beirut“ din Constanţa, în urma căruia trei  tinere şi-au pierdut viaţa, însă până în prezent nu a fost găsit niciun vinovat. Cine este responsabil de producerea incendiului, de ce nu a fost reţinut nimeni până în prezent, în ce măsură poate fi sancţionat proprietarul restau­rantului pentru angajatele accidentate mortal – acestea sunt doar câteva întrebări la care autorităţile încă nu pot oferi un răspuns.

Anul trecut, în Letonia, la o săptămână după ce prăbuşirea acoperişului unui mall a cauzat 54 de morţi, premierul Valdis Dombrovskis şi-a dat demisia, pentru că autorităţile nu au putut gestiona situaţia.

„Ca urmare a solicitării adresate, vă comunicăm faptul că în ceea ce priveşte dosarul la care faceţi referire, constituit pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, în prezent se analizează oportunitatea preluării de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (…) În prezent alte date nu vă pot fi puse la dispoziţie“, au răspuns reprezentanţii biroului de presă ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Firma Middle East Partners, care adminis­trează restaurantul Beirut din Constanţa – unde şi-au pierdut viaţa două dansatoare şi cântăreaţa localului, iar o altă fată de 19 ani a fost grav rănită – a fost înfiinţată la finalul anului 2010. În 2012, compania a avut o cifră de afaceri de circa 130.000 de euro, pierderi nete de aproape 3.000 de euro (după ce în 2011 a avut un profit net de 3.000 de euro) şi 17 angajaţi. Deşi activează în domeniul restaurantelor, localul este administrat de o firmă care are ca activitate comerţul cu ridicata al produselor din tutun, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Proprietarul restaurantului cu specific libanez este George Karam.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea“ spun că, deocamdată, este prea devreme  pentru a se stabili vinovaţii.

„Avem acolo o comisie de cercetare a cauzei probabile a incendiului, după care se efectuează un raport de constatare tehnico-ştiinţific.  Noi ne ocu­păm doar de o parte din anchetă, parchetul con­du­ce ancheta, având în vedere că este pe rol un dosar penal. O astfel de anchetă poate dura şi două - trei săptămâni, în funcţie de aspectele descoperite acolo şi de informaţiile din declaraţiile martorilor sau ale proprietarului spaţiului“, a spus Liliana Musuret, purtător de cuvânt al ISU Dobrogea.

Rudele celor trei tinere care şi-au pierdut viaţa în incendiu îi acuză pe pompieri că nu şi-au făcut datoria, că au venit fără măşti de gaze şi fără lanterne, dar şi pe patronul localului, că nu s-a asigurat că în clădire nu mai era niciun angajat, uitând de fete, potrivit corespondentului Mediafax. De asemenea, informaţiile noi în acest caz arată că cele trei fete găsite carbonizate în urma incendiului au murit intoxicate cu fum, şi nu din cauza arsurilor suferite, relevă concluziile preliminare ale medicilor legişti, potrivit Mediafax.
 

„Niciuna dintre cele patru persoane accidentate nu avea ce căuta acolo“

Anual, între 3.000 şi 4.000 de angajaţi din România sunt accidentaţi la locul de muncă, iar un număr de 200- 300 dintre aceştia îşi pierd viaţa

într-un accident de muncă, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii. Anul trecut, 199 de angajaţi români au fost accidentaţi mortal, iar cei mai mulţi dintre aceştia lucrau în sectoare precum transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil.

„Rezultatele preliminare ale anchetei arată că cele patru persoane nu aveau ce căuta acolo, nu aveau contracte de muncă încheiate cu compania, dar inspectorii de muncă trebuie întâi să stabilească dacă munceau la negru sau aveau altă formă de contract cu un interpus, un impresar, de exemplu. Este prematur să spunem ce sancţiuni vor fi aplicate într-o astfel de situaţie, pentru că avem nevoie de ancheta de la ISU. Clar este vorba de accident de muncă“, a explicat Marian Becheanu, inspector- şef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanţa, responsabil pe probleme de sănătate şi securitate în muncă. El a spus că legea care reglementează normele de sănătate şi secu­ritate în muncă spune că, în principiu, în accidente de muncă sunt asimilaţi ca lucrători inclusiv persoanele care nu au contracte de muncă, dar pentru care se poate dovedi faptul că desfăşoară activităţi remunerate în incinta respectivă.

El a mai adăugat că există două tipuri de sancţiuni contravenţionale pe care le poate primi angajatorul într-un astfel de caz. Prima este în domeniul relaţiilor de muncă, unde se verifică legalitatea contractelor de muncă, iar dacă se constată că angajatele respective nu aveau forme de muncă legale, amenzile primite de administratorul companiei pot fi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană.

Pentru partea de sănătate şi securitate în muncă, amenzile pornesc de la 2.000 şi pot ajunge la 10.000 de lei/ persoană dacă se depistează faptul că nu s-au respectat normele legale, adică dacă nu s-au instruit angajaţii privind normele de sănătate şi securitate în muncă sau nu s-a demonstrat faptul că, anterior angajării, angajatul era apt medical pentru acea muncă.

„În procesul verbal de cercetare şi în dosarul nostru vom specifica toate aceste aspecte, apoi vom transmite toate informaţiile Inspecţiei Muncii, care va le va furniza Parchetului“, a mai spus Becheanu.

La rândul lor, reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii, o instituţie aflată sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au spus că în acest caz există o anchetă penală şi că rolul instituţiei în acest caz este acela de a efectua controlul de stat privind respectarea şi aplicarea legii şi a reglementărilor tehnice în vigoare.

„Inspectoratul de Stat în Construcţii îndeplineşte funcţia de sprijin în ceea ce priveşte monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora. Abilitatea specifică desfăşurată în cadrul acestei funcţii de sprijin este de evaluare rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile care prezintă pericol public, de către inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, alături de reprezentanţi ai Corpului experţilor tehnici şi ai asociaţiilor profesionale în construcţii“, a răspuns, prin e-mail, Paul Racoviţă, inspector general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii. Acesta a precizat că Inspectoratul de Poliţie din Constanţa a solicitat instituţiei predarea documentelor privind construcţia situată la adresa Bd. Tomis nr. 122 din Constanţa.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.04.2014