Noii miniştri propuşi de PNL la sfârşitul săptămânii trecute ar putea să-şi preia funcţiile chiar astăzi pentru că nu există niciun motiv ca cineva să se opună, nici premierul Victor Ponta şi nici preşedintele Traian Băsescu. „Tranziţia de catifea“ din rândul ministerelor gestionate de PNL s-a încheiat rapid, iar puţinele răbufniri de orgoliu au fost rămas fără urmări.
Ministerele la care vin oameni noi sunt dintre cele „grele“ – cel puţin Ministerul Finanţelor şi cel al Sănătăţii sunt practic nişte şantiere. Primul, Finanţele, trebuie să vadă cum aduce mai mulţi bani la buget, în condiţiile în care, în loc să crească ca pondere în PIB, veniturile bugetului s-au întors în 2013 la un mediocru 32% din PIB (32,9% în 2012). Cel de-al doilea, Sănătatea, trebuie să vadă cum cheltuieşte mai puţin sau măcar cu folos, în condiţiile în care sistemul (Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări) cheltuieşte anual din ce în ce mai mult şi a ajuns să aibă peste 6 miliarde de euro (1,7 mld. euro ministerul şi restul CNAS), dar toată lumea se plânge de condiţiile din spitale, oamenii îşi cumpără ei medicamente sau şpăgile continuă să fie la ordinea zilei.
Nici celelalte două ministere nu sunt de neglijat, Internele, pe lângă Finanţe sau Sănătate, fac parte din coloana vertebrală a unui stat, în vreme ce Ministerul Economiei este patron peste găurile negre reprezentate de companiile de stat. Şi aici noul ministru va trebui să decidă şi să găsească rapid soluţii pentru că imobilismul i-a fost fatal, practic, fostului ministru Andrei Gerea, înlocuit din funcţie după doar patru luni de mandat.
Numele propuse de PNL sunt dintre cele care nu au ridicat în trecut probleme grave de moralitate sau de competenţă.
Preşedintele Traian Băsescu va da mâna, la momentul depunerii jurământului miniştrilor, cu două cunoştinţe mai vechi ale sale – Klaus Iohannis şi Teodor Atanasiu. Pe primul îl cunoaşte de multă vreme, au fost apropiaţi într-un timp, chiar dacă nu intimi. Însă în 2009, după căderea guvernului Boc 1, preşedintele a refuzat să-l desemneze premier, cum a propus atunci PNL susţinut apoi de PSD şi UDMR. Artizanul acestei propuneri a fost Crin Antonescu, care l-a adus apoi în PNL şi i-a pus pe umeri haina de prim-vicepreşedinte al partidului. El va ajunge cu siguranţă şi preşedinte al PNL, dacă Antonescu câştigă cursa pentru Cotroceni. Primarul din Sibiu ar vrea să-şi păstreze şi această poziţie de edil, dar îi va fi greu pentru că ar trebui modificate nişte legi pentru el. Dar, după cum a dat asigurări Antonescu, Iohannis, un om cu o imagine publică foarte bună, a făcut deja pasul spre politica la nivel de ţară. Iar obiecţiile unora din PSD, anume că el nu va putea ocupa funcţia de viceprim-ministru (deţinută de PNL până săptămâna trecută prin Chiţoiu) pentru că nu deţine un minister economic, pot fi depăşite.
În ceea ce priveşte cea de-a doua cunoştinţă bună a şefului statului, istoria are micile ei minuni. Atanasiu a fost dat afară din guvernul Tăriceanu, unde era ministru al apărării, de Băsescu, deşi şeful statului nu poate schimba miniştri. Băsescu l-a suspendat din funcţie după ce apropiata sa Adriana Săftoiu a făcut o plângere împotriva ministrului şi, cum interimatul într-un minister nu poate dura mai mult de 45 de zile, Tăriceanu a fost obligat să numească un nou ministru în locul celui suspendat. Plângerea penală a Adrianei Săftoiu s-a încheiat cu „NUP“, dar Atanasiu fusese deja eliminat.
În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi doi miniştri, avem de-a face cu un foarte experimentat om politic – Eugen Nicolăescu – dar şi cu cel mai tânăr titular de portofoliu – Cristian Buşoi –, căruia i s-a deschis, prin această numire, o poartă spre o mai amplă afirmare.
Ce lasă în urmă discretul Daniel Chiţoiu
Daniel Chiţoiu a rămas o prezenţă mai mult decât discretă în tot timpul în care a ocupat funcţia de ministru de finanţe (un an şi o lună), unul dintre cele mai râvnite portofolii ministeriale. El nu a făcut conferinţe de presă la minister, vorbind doar, din când în când, la briefingurile de presă organizate la Guvern. În perioada mandatului său de ministru de finanţe în cabinetul Victor Ponta II au fost operate trei valuri de modificări fiscale, stabilitatea şi predictibilitatea politicii fiscale rămânând subiecte sensibile.
Pe de altă parte, în această perioadă au fost făcute progrese în procesul de rescriere a Codului fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări care au pus mediul de afaceri în dificultate. Codul fiscal rescris a ajuns, în sfârşit, pe masa Parlamentului. Republicarea Codului fiscal este foarte importantă, fiind aşteptată de mult timp şi de toată lumea. Deficitul bugetar a fost ţinut sub control în perioada în care Chiţoiu a fost ministru de finanţe, dar colectarea veniturilor bugetare a rămas la un nivel modest, coborând în 2013 la 32% din PIB. Evoluţia slabă a încasărilor bugetare a fost pusă şi pe seama restructurării Fiscului, proiect demarat în perioada în care Chiţoiu a condus Finanţele.
România rămâne o ţară europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de 31-32%. În cadrul ANAF a fost înfiinţată o nouă structură: Direcţia Generală Antifraudă Fiscală. Chiţoiu a promis că de la 1 iulie 2014 va fi diminuată cota de CAS, dar şi-a dat demisia de la Ministerul Finanţelor înainte de a vedea concretizarea acestei măsuri. (În cabinetul Victor Ponta, Daniel Chiţoiu a fost ministru al economiei.) Claudia Medrega
Oamenii lui Antonescu
Atanasiu, Economie:din nou faţă în faţă cu provocarea Oltchim
Teodor Atanasiu, propus pentru Economie, va avea din nou „şansa“ de a se ocupa de viitorul combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea şi al celor peste 3.000 de angajaţi ai acestuia, după ce, în 2008, din postura de şef al autorităţii de privatizare (AVAS) a lansat ideea vânzării companiei. Oltchim continuă să înregistreze pierderi şi să acumuleze datorii.
Un inginer de 51 de ani din Cugir, judeţul Alba, Atanasiu este cunoscut pentru mandatul de doi ani (2004-2006) în fruntea Ministerului Apărării, poziţie din care a susţinut retragerea trupelor româneşti din Irak, intrând în conflict cu preşedintele Traian Băsescu, lucru care l-a costat funcţia. A devenit, în 2006, preşedinte al AVAS. Cele mai însemnate realizări ale lui Atanasiu din această funcţie au fost demararea procesului de privatizare a două fabrici-simbol pentru economia românească: producătorul de locomotive Electroputere şi Automobile Craiova. Prima privatizare este un eşec, a doua un succes.
Atanasiu a ajuns deputat în 2008, iar în legislatura curentă este senator.
Dincolo de salvarea Oltchim, Atanasiu va trebui să găsească şi un partener strategic pentru Cupru Min. De asemenea, o provocare va fi şi continuarea procesului de privatizare a societăţilor din subordinea Ministerului Economiei, precum Romarm sau IAR Braşov, care reprezintă unul din angajamentele luate în faţa FMI. Radu Bostan
Nicolăescu, Finanţe: de la el se aşteaptă reducerea CAS
Noul ministru de finanţe Eugen Nicolăescu (58 de ani) va trebui să gestioneze noile taxe introduse, să aducă mai mulţi bani la buget din impozite şi taxe, să continue ajustările fiscale şi să reducă deficitul bugetar, pentru atingerea ţintelor convenite cu FMI şi Comisia Europeană.
Nicolăescu, economist, a fost până acum de două ori ministru al sănătăţii, iar în 1999-2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul de Finanţe.
În 1982 a obţinut diploma de licenţă la ASE - Facultatea de Comerţ, iar din 2007 este doctor în contabilitate şi audit.
Reducerea evaziunii fiscale va trebui să devină o ţintă strategică pentru el întrucât reducerea poverii fiscale promisă de partidul din care face parte ţine în mare măsură de acest aspect. Evaziunea fiscală din România reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 de miliarde de euro, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
În sarcina noului şef de la Finanţe rămâne şi reducerea CAS la angajatori.
Scopul oricărui sistem fiscal este să susţină economia, iar legislaţia fiscală trebuie să fie favorabilă mediului de afaceri. Povara sistemului fiscal asupra mediului de business nu constă atât de mult în nivelul impozitelor şi taxelor, cât în birocraţia excesivă care continuă să îi agaseze pe oamenii de afaceri. Claudia Medrega
Iohannis, Interne: de la politica „regională“ la politica naţională
Klaus Iohannis (54 de ani) este propunerea PNL pentru Ministerul de Interne, o poziţie extrem de importantă în guvern, unde îl va înlocui pe Radu Stroe, care a demisionat în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni.
Iohannis beneficiază de un bun capital de imagine în rândul alegătorilor, care văd în primarul Sibiului întruchiparea în România a idealului de „neamţ“ vertical şi gospodar.De la catedra de fizică a Colegiului „Brukenthal“, Iohannis a ajuns în politică în anul 2000, fiind lansat în cursa pentru primăria Hermannstadt-ului de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui membru era încă de la înfiinţare, în 1990.
Victoria lui Iohannis în turul doi al alegerilor, în faţa unui contracandidat de la PDSR, a adus formaţiunii etnice germane prima funcţie importantă. În anii următori, Iohannis a câştigat de încă trei ori Primăria Sibiului, de fiecare dată printr-un scor zdrobitor, deşi saşii nu reprezentau nici 2% din populaţia oraşului.
În octombrie 2009, după ce guvernul Emil Boc a fost demis printr-o moţiune de cenzură, Klaus Iohannis a fost propunerea de premier avansată de gruparea „câştigătoare“, adică PSD, PNL, PC, UDMR şi grupurile minorităţilor. Preşedintele Traian Băsescu l-a nominalizat însă pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
După câştigarea alegerilor generale de către USL, Iohannis s-a înscris în PNL, fiind ales prim-vicepreşedinte al partidului în februarie 2013.
Principala provocare a lui Iohannis pentru acest an va fi organizarea alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale. Radu Bostan
Buşoi, Sănătate: pachetul de bază şi noua listă de compensate
Eugen Nicolăescu îi lasă urmaşului său în fruntea Ministerului Sănatăţii, Cristian Buşoi, un şantier, în care principala activitate este pregătirea introducerii „pachetului de bază“, elementul central pe fundaţia căruia va funcţiona sistemul în următorii ani.
Pachetul de bază cuprinde serviciile pe care statul le acordă asiguraţilor, dar şi locul unde se acordă aceste servicii (mediul de familie, ambulatoriu, spital). Pachetul ar trebui să intre în vigoare de la 1 aprilie, finalizarea normelor de aplicare fiind programată pentru luna aceasta. Prevederile din pachet au rezultat după mai multe runde de consultări publice cu actorii din sistemul sanitar şi după o muncă de mai bine de jumătate de an.
Sarcina noului şef de la Sănătate, Cristian Buşoi, 35 de ani, cel mai tânăr ministru al sănătăţii, începe deci într-un moment extrem de aglomerat cu proiecte, în care pe lângă pachetul de bază trebuie să mai introducă noua listă de medicamente compensate (prima de acest fel după şase ani în care nu au intrat la compensare noi produse), dar şi pachetul de programe naţionale (în august) şi pachetul minimal pentru neasiguraţi (din ianuarie 2015). În sarcina lui Buşoi va intra şi trimiterea la avizare a unor reglementări noi din domeniul malpraxisului, al îmbunătăţirii activităţii colegiilor profesionale, al statutului ambulanţei, al finalizării controlului din spitale, dar şi altele.
Buşoi este licenţiat în medicină şi drept şi are doctorat în sănătate publică şi management sanitar. Ioana David
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
