Eveniment

Cine va plati si cine va suporta costurile imprumutului de la FMI

31.07.2009, 00:00 143

Premierul Emil Boc a declarat miercuri seara ca populatia nu va cheltui "niciun leut dobanda" pentru rambursarea imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI), dar exista opinii potrivit carora toti romanii ar putea suporta indirect acest cost.

Pana la urma, cui ii revine cheltuiala cu dobanda imprumutului de la FMI?

"Returnarea imprumutului ii apartine BNR. Si vreau sa fiu iarasi foarte clar: Niciun roman nu plateste niciun cent, niciun leut dobanda pentru banii pe care ii returneaza BNR la FMI, pentru ca tot BNR ii imprumuta pentru consolidarea rezervelor valutare ale tarii, in conditiile in care ei isi diminueaza rezervele minime obligatorii. Au aceasta suma de bani sa compenseze rezervele valutare si tot ei, evident, in aceste conditii, returneaza banii catre FMI", a declarat premierul Emil Boc dupa sedinta de guvern de miercuri.

Romania a incheiat cu Fondul un acord stand-by pe doi ani pentru un imprumut in valoare de 12,95 mld. euro, la care plateste o dobanda anuala de 3,5% (la DST - moneda de cont a FMI), pana in 2015, cand imprumutul va trebui rambursat in totalitate.

"Dobanda va fi suportata de Romania. Nu va fi platita din bugetul public, ci din rezervele Bancii Nationale, dar Banca Nationala nu e rupta de Romania. Va dau un exemplu. BNR este contributor la Ministerul de Finante, plateste 80% din profitul obtinut la bugetul statului. Daca va plati dobanda la banii atrasi de la Fond, va insemna o cheltuiala in plus, deci un profit mai mic, deci acea dobanda afecteaza contributia la bugetul statului, iar venituri mai mici la bugetul statului afecteaza intreaga Romanie", a explicat Daniel Daianu, europarlamentar PNL si fost ministru de finante.

Ionut Popescu, consilierul pe probleme economice al premierului, a spus ca "este adevarat daca privim din aceasta perspectiva, dar totusi Banca Nationala e cea care va returna imprumutul", precizand ca aceasta poate sa faca si profit folosind acesti bani. "Poate vinde euro si cumpara lei, dar dupa aceea poate cumpara din nou euro la un pret mai bun", spune consilierul Ionut Popescu.

Deputatul PNL Bogdan Olteanu a declarat miercuri seara intr-o emisiune televizata ca "din august 2009 si pana in august 2012 platim 1.000 de miliarde de lei (vechi - n.r.) pe trimestru, conform unui tabel intocmit de Guvernul Romaniei si trimis la FMI". La un curs de 4,2 lei pe euro, aceasta suma inseamna o cheltuiala de 285 de milioane de euro. Romania a platit in luna mai o dobanda de 44 mil. euro in contul imprumutului FMI, din care BNR a incasat la inceputul lunii respective o prima transa de 4,77 mld. euro.

Tehnicienii din BNR nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei pentru explicatii privind modalitatea de calcul a dobanzii de 3,5% si a graficului de rambursare a imprumutului, iar "Memorandumul tehnic de intelegere" al acordului stand-by nu a fost ieri disponibil pe site-ul FMI.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului bancii centrale, apreciaza insa ca rambursarea imprumutului nu are nicio legatura cu bugetul statului si cu romanii de rand. "BNR nu ia bani de la bugetul statului ca sa-si sustina operatiunile, asa cum nu poate nici sa foloseasca banii bancii pentru nicio activitate precum constructia de scoli sau de sosele. BNR va rambursa imprumutul din rezerva valutara, la o dobanda excelenta", spune Vasilescu.

Intrebat daca acest cost al imprumutului de la FMI ar diminua profitul bancii centrale si implicit veniturile la Ministerul de Finante, Vasilescu a spus: "Si daca nu am manca, ar fi un profit mai mare si venituri mai mari la Ministerul de Finante?", subliniind faptul ca acest cost cu dobanzile la imprumutul extern este necesar.

Si europarlamentarul Daniel Daianu sustine ca nu trebuie avute in vedere costurile acestui imprumut, fara a recunoaste beneficiile reale pe care le are Romania.

"Nu trebuie ca Romania sa se fi prabusit financiar pentru a ajunge la concluzia ca era nevoie de acest acord. Nu este corect sa vorbim despre dobanda, in conditiile in care acest acord a prevenit o cadere financiara mult mai costisitoare. In primul rand, trebuie sa judecam avantajele acestui imprumut", spune Daianu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO