Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a venit laBucureşti să "tragă de mânecă" autorităţile pentru cele nouăprocente din fondurile europene atrase de România. Cioloş a cerutsimplificarea mecanismelor prin care sunt atrase fondurile europeneşi instituirea unui nou organism de coordonare în domeniu.
De celalaltă parte, analiştii spun că ideile sunt vechi şiineficiente, neputând fi puse în aplicare cu doi ani înainte deîncheierea exerciţiului financiar al UE pentru perioada2007-2013.
În patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România aabsorbit doar 9,34% din totalul fondurilor puse la dispoziţie deBruxelles în perioada 2007-2013. Până la încheierea actualuluiexerciţiu financiar al UE România trebuie să absoarbă restul de 90%din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de autorităţileeuropene. Specialiştii în atragerea banilor europeni cred că acumeste prea târziu pentru ca măsurile să aibă efect. "Din păcate,soluţia a mai fost adusă în discuţie, nu este eficientă şi niciviabilă. Coordonarea între instituţii durează şi până camecanismele să funcţioneze corespunzător vom ajunge în 2013", spuneCosmin Drăgoi, managing partner al M27 CED Invest, companie cuafaceri de peste 300.000 de euro, un număr mediu de opt angajaţicare au scris circa 140 de proiecte, inclusiv pentru fondurile depreaderare.
Nu complexitatea mecanismului e problema, cibirocraţia
Dacian Cioloş a declarat că unul dintre motivele performanţeislabe a României este natura mecanismului prin care aceste fondurisunt absorbite de Bucureşti.
"România are unul dintre cele mai complexe mecanisme de atragerea fondurilor europene. Sunt state care au absorbţie foarte bună şicare au proceduri mult mai simple", a explicat Cioloş.
Analistul Cosmin Drăgoi îl contrazice în parte, spunând căproblema mecanismului prin care România atrage fondurile nu estecomplexitatea, ci birocraţia şi greutatea cu care se mişcălucrurile.
"România are unul dintre cele mai birocratice şi lentemecanisme. Spre exemplu, Ungaria atrage fondurile printr-ostructură redusă. Un dosar pentru fonduri europene destinateIMM-urilor în Ungaria are 10% din dimensiunea unuia similar dinRomânia. Un grant pentru IMM se obţine în patru luni în Ungaria,iar în România durează cam un an", explică Drăgoi.
Un alt înalt oficial român, Leonard Orban, consilierprezidenţial şi fost comisar european pentru multilingvism, adeclarat în urmă cu două luni pentru ZF că autorităţile pregătescun plan de acţiune pentru accelerarea absorbţiei fonduriloreuropene. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost făcut niciunanunţ privind "planul de acţiune" al autorităţilor.
Rată de absorbţie de fonduri ale UE de sub10%
La sfârşitul lunii ianuarie România avea depuse peste 25.000 deproiecte pentru obţinerea de fonduri europene, dintre care 20% auprimit decizii de finanţare, gradul de absorbţie ridicându-se la9,3%
Valoarea celor 5.000 de contracte semnate se ridică la 13miliarde de euro din totalul de 19 miliarde alocate pentru perioada2007-2013. Dacă la semnarea contractelor autorităţile dau dovadă deeficienţă, la executarea acestora situaţia rămâne sumbră. Până înprezent au fost făcute plăţi de sub 10% din totalul fondurilordisponibile.
La 31 ianuarie, Programul Operaţional Regional (PO Regional) aînregistrat un grad de absorbţie de 15,86%, cea mai mare ratădintre toate celelalte programe. Până în prezent România a atrasaproape 630 de milioane de euro prin PO Regional.
Pentru POS Transport au fost depuse 70 de proiecte, dintre caredoar 33 au primit undă verde şi decizii de finanţare. Prin POSTransport România a absorbit în cei patru ani de la aderare fonduride 75 de milioane de euro, dintre care 28 de milioane în prima lunăa acestui an.
Dacian Cioloş este românul care ocupă funcţia cu cel mai înaltgrad la nivelul Uniunii Europene, salariul acestuia ridicându-se la16.000 de euro pe lună. În România salariul mediu net este de 350de euro, 2% din venitul lunar al lui Dacian Cioloş.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
