Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a ajustat cu un punct procentual estimarea de creştere economică pentru acest an, la 0,7%, însă previziunea rămâne optimistă faţă de aşteptările analiştilor şi ale oamenilor de afaceri care iau în calcul şi riscul ca economia să încheie anul 2012 pe minus.
"Criza face ca incertitudinile să fie mult mai mari, ca şi impactul factorilor de influenţă. Există o abatere. În cazul României ajustarea prognozelor a fost determinată în principal de secetă. Amploarea secetei nu poţi să o anticipezi. Impactul crizei din zona euro se vede la nivelul încetinirii industriei", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.
Ajustarea ratei de creştere din 2012 este substanţială faţă de cifrele anunţate la începutul anului, când CNP estima un plus al economiei de 1,8-2,3%. Pe această prognoză a fost construit şi bugetul pentru acest an, impunându-se două rectificări.
După primele nouă luni din acest an, creşterea economică era de doar 0,2%, potrivit datelor anunţate de Institutul de Statistică.
Criza politică internă şi producţia agricolă slabă, prăbuşirea investiţiilor şi slaba absorbţie a fondurilor europene, suprapuse pe evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, au afectat economia României, care a revenit în teritoriul negativ în trimestrul al treilea. Evoluţia economiei a fost corelată cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică pentru a doua oară în ultimii trei ani.
Prognoza CNP pentru creşterea economică din 2012 este uşor mai scăzută faţă de cifrele avansate de Comisia Europeană şi FMI. Comisia Europeană a ajustat prognoza de creştere economică pentru România la 0,8%, principalele riscuri fiind incertitudinea politică şi un impact peste aşteptări al secetei. FMI vede un plus de 0,9% al economiei în acest an.
În trimestrul al treilea Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, iar analiştii şi-au ajustat prognozele pentru creşterea economică din acest an spre 0-0,5%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ.
În primăvară, Comisia de Prognoză previziona un PIB de 607,5 mld. lei şi o rată de creştere de 1,7%, deflatorul fiind de 3,3%.
Prognoza CNP indică o scădere a valorii adăugate brute din agricultură în 2012 cu 15%, după ce până acum era estimat un impact zero al agriculturii. În cazul industriei, construcţiilor şi serviciilor VAB va creşte cu 0,5%, 2,4% şi, respectiv, 1,7%. Consumul final va urca cu doar 0,2% în acest an, în timp ce la nivelul investiţiilor plusul este estimat la 6%, comparabil cu anul 2011.
În privinţa cursului mediu de schimb leu/euro, CNP anticipează un nivel de 4,45 lei/euro pentru acest an şi de 4,5 lei/euro pentru 2013.
Cum va evolua economia în 2013
Comisia de Prognoză a diminuat cu un punct procentual estimarea de creştere economică pentru 2013, de la 3,1% la 2%, previziunea fiind conformă cu aşteptările instituţiilor financiare internaţionale. În privinţa PIB nominal modificarea operată este minoră, nivelul rămânând în jurul a 649 mld. lei.
"Există speranţe de revenire a economiei în a doua parte a anului. Efectele secetei se vor vedea şi în prima parte a anului viitor. Iar dinspre zona euro semnalele nu sunt foarte pozitive pentru prima parte a anului", a spus şeful CNP, Ion Ghizdeanu.
Oamenii de afaceri străini s-au declarat însă sceptici că în 2013 creşterea economică va fi de 2%, considerând că nu este posibilă o îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene.
Valoarea adăugată brută din agricultură ar urma să avanseze anul viitor cu 4,4%, la industrie şi servicii creşterea ar urma să fie apropiată, de 1,6%, respectiv 1,4%, în timp ce construcţiile vor înregistra un plus de 5,1%, conform estimărilor CNP. La consumul final, Comisia estimează un plus de 1,9%, cea mai consistentă creştere de la începutul crizei.
Salariile ar urma să crească în 2013 cu 6,4% pe ansamblul economiei, la un nivel mediu brut de 2.245 lei/lună. Salariile bugetarilor vor urca cu 10,1% la 2.247 lei/lună, iar cele din sectorul concurenţial cu 5,5% la 2.245 lei/lună. Din sectorul bugetar sunt excluşi angajaţii din apărare şi personalul asimilat din MAPN, SRI şi MAI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
