Blocaj in relatia Romaniei cu FMI: expertii Fondului insista asupra reducerii la maximum a deficitului bugetar, de teama supraincalzirii economiei, guvernul cere prin vocea presedintelui Basescu un nivel mai relaxat, de 0,7-1,2% din PIB, care sa permita investitii publice.
Si cum compromisul intarzie sa se profileze chiar si dupa intalnirea dintre Basescu si conducerea Fondului, seful executivului de la Bucuresti sustine din nou ca acordul nu este indispensabil.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu spune ca nu se justifica orice sacrificiu pe care l-ar impune politica recomandata de FMI.
Esecul recentelor discutii de la Washington era previzibil in conditiile in care nu au fost atinse probleme tehnice, limitandu-se la prezentarea pozitiilor practic paralele ale celor doua parti implicate.
De altfel, presedintele Basescu a spus ca a refuzat sa intre in discutii tehnice cu conducerea FMI. Acestea probabil ca nici nu si-ar fi avut locul in conditiile in care la intalnirea cu Rodrigo Rato nu a participat nici fostul negociator-sef Adriean Videanu - acum ocupat cu candidatura la primaria Capitalei, nici ministrul finantelor, Ionut Popescu, reprezentat printr-o scrisoare care a ajuns la sediul FMI de-abia miercurea trecuta. In acest moment, ministrul finantelor a epuizat masurile care ar putea aduce venituri in plus la bugetul de stat: de la cateva majorari de impozite, care nu pot genera incasari semnificative, pana la reduceri de personal in administratie, respinse insa vehement de ministerele justitiei, de interne si al muncii. Totul pentru a evita o majorare a TVA, sugerata de FMI, dar refuzata de premierul Tariceanu. Rigiditatea FMI lasa in suspensie un intreg tablou: nu se stie cand ar urma sa revina la Bucuresti misiunea de experti ai Fondului pentru reluarea discutiilor, nu se stie nici cand si cum intra in vigoare majorarile de impozite vehiculate pana in prezent - privind veniturile din dobanzi, castigurile de capital si tranzactiile imobiliare. In aceste conditii, doar timpul poate sa mai limpezeasca lucrurile. Ministerul Finantelor are nevoie de cat mai multe luni de executie bugetara care sa probeze in fata FMI ca veniturile la buget nu scad atat de dramatic pe cat se estima ca urmare a introducerii cotei unice de impozit si a reducerii impozitului pe profit pana la acelasi nivel de 16%.
Primele doua luni ale anului indica un trend pozitiv, insa nu sunt considerate suficiente de catre expertii Fondului. Mai mult, nici masurile propuse pana acum nu sunt creditate cu efecte consistente si cuantificabile.
Pe langa timpul care ar urma sa pledeze in favoarea optimismului guvernamental, autoritatile mizeaza si pe un ajutor dinspre Comisia Europeana. Bucurestiul spera ca Bruxellesul sa sesizeze ca Romania risca sa nu poata beneficia de fondurile comunitare in conditiile in care nu va putea sa le confinanteze asa cum impun reglementarile comunitare, din cauza deficitului bugetar foarte scazut cerut de FMI.
Si astfel, discutia ar urma sa se mute pe o "axa" Washington - Bruxelles, in timp ce guvernul de la Bucuresti va incerca sa adune cat mai multi bani la buget mai ales prin recuperarea unei parti din arierate. Ramane de vazut ce va prevala: temerile FMI ca economia se va supraincalzi, rezultand un deficit extern necontrolabil si riscuri de reaprindere a inflatiei, sau preocuparea Comisiei Europene de a sprijini reducerea decalajului de dezvoltare dintre Romania si UE.
Pentru ca atat timp cat Bruxellesul se bazeaza pe FMI in monitorizarea situatiei macroeconomice a Romaniei, este greu de crezut ca guvernul isi va permite ruperea acordului, chiar in pragul semnarii tratatului de aderare. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
