„Nivelul de bază al amenzii porneşte în funcţie de gravitatea şi durata faptei, la care se aplică circumstanţe atenuante sau agravante. Spre exemplu, dacă este o faptă de gravitate mică se aplică între 0,6% şi 2% din cifra totală de afaceri, iar dacă încălcarea este de scurtă durată, de până la un an, nu se aplică un cuantum adiţional“, a declarat ieri Mihaela Ion, managing associate la firma de avocatură Popovici, Nitu & Asociaţii, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Competition.
Pentru o faptă de gravitate medie se aplică un procent de 2%-4% din afacerile totale, iar pentru gravitate mare procentul este între 4% şi 8%. Dacă firma încalcă legea pe durată medie, respectiv de la un an la cinci ani, se adaugă până la jumătate din cuantumul determinat de gravitatea faptei, iar la peste cinci ani se suplimentează cu cel mult 10% pe an din acel cuantum.
Spre exemplu, la afaceri de un milion de euro, cu o gravitate medie a faptei şi o încălcare de durată medie, o companie poate fi amendată, potrivit nivelului de bază, cu cel mult 60.000 de euro.
Consiliul Concurenţei are în vedere circumstanţe atenuante la cuantumul amenzii, printre care comportament anticoncurenţial încurajat de legislaţia existentă şi de autorităţi, îndoieli rezonabile cu privire la caracterul contravenţional al comportamentului, atitudinea sinceră şi cooperantă manifestată de administratorul societăţii investigate şi colaborarea pe deplin în perioada desfăşurării investigaţiei sau participare redusă la practica concertată.
Totodată, mai sunt luate în calcul implementarea unui program de conformare cu normele de concurenţă, recunoaşterea săvârşirii faptei, nerespectarea clauzelor contractuale, caracterul de noutate al domeniului implicat în investigaţie (de exemplu, gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice), dacă cifra de afaceri pe piaţa pe care a avut loc încălcarea reprezintă până la 20% din cifra de afaceri totală a companiei respective, precum şi lipsa interesului distribuitorului cu privire la anumite clauze contractuale, precum cele de limitare a exporturilor.
Pe de altă parte, situaţia companiei poate fi agravată dacă continuă să încalce legea după declanşarea procedurii de către Consiliul Concurenţei, dacă ignoră avertismentele acestuia în legătură cu caracterul anticoncurenţial al faptelor, refuză să coopereze sau creează dificultăţi în desfăşurarea investigaţiei, precum şi dacă acea firmă este cea care iniţiază înţelegerea cu autoritatea, potrivit avocatului.
În anumite cazuri, firmele sancţionate pot scăpa de amendă dacă colaborează cu autoritatea în cadrul unui program de clemenţă.
Ion a dat exemplul cererii de clemenţă pe piaţa licitaţiilor organizate de Romgaz, caz în care patru companii au fost sancţionate cu sume între 300.000 de euro şi 880.000 de euro. Compania care a solicitat aplicarea clemenţei, Foserco SA, parte a grupului american Weatherford, a primit imunitate la amendă pentru că a cooperat cu autoritatea de concurenţă în cadrul programului de clemenţă.
Într-o altă decizie a CC datând de la finalul anului 2010, amenda a fost redusă la jumătate faţă de nivelul care ar fi trebuit aplicat.
Comparatorul preţurilor va fi introdus, indiferent ce vor retailerii
Comparatorul preţurilor va fi implementat la un moment dat, indiferent dacă marile lanţuri de retail vor sau nu, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
„Ceva de genul acesta tot va apărea, în multe ţări din Uniunea Europeană există, proiecte chiar generate de sectorul privat. În mod normal, aşa ceva ar trebui să fie la Protecţia Consumatorilor. Avem oricum o mişcare europeană privind comparaţia preţurilor. Are o logică ideea asta, de a da informaţii consumatorilor, că vreţi voi sau nu tot o să vină“, a spus Chiriţoiu, adresându-i-se lui Adrian Manolache, reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Manolache a spus în conferinţă că în cazul acestui proiect de creare a unui comparator de preţuri sunt multe întrebări care nu au încă un răspuns.
„Întrebarea este dacă nu cumva acest intrument va avea efecte perverse, precum coluziunea (înţelegere secretă între două părţi, în defavoarea alteia – n.r.). Ce ni s-a demonstrat din 2010 încoace este că este o bună intenţie. (...) Cum o gândim? La nivel de lanţ de magazine? (...) Trebuie să investim foarte multe resurse, întrebare e cine le investeşte? (...) De principiu, nu ne opunem acestui proiect, dar ştim cu toţii că uneori bunele intenţii pot duce la situaţii nedorite“ a spus Manolache.
Chiriţoiu i-a replicat că „nimeni nu vrea să vină cu o chestie absurdă“ şi a adăugat că, în opinia lui, cel puţin la început ar trebui ca statul să se implice în crearea acestui instrument.
La finalul anului trecut, guvernul a aprobat un memorandum privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum. Obiectivele proiectului sunt, pe de-o parte, oferirea posibilităţii consumatorilor de a compara preţurile din magazine, optând astfel pentru cele mai mici preţuri, şi pe de altă parte scăderea preţurilor ca urmare a creşterii concurenţei între magazine.
Miza în privinţa restructurării complexurilor Hunedoara şi Oltenia este ajutorul de stat
Restructurările anunţate la complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, operatorii celor mai mari termocentrale din România, vor fi probabil „dramatice“, iar miza cea mai mare este reprezentată de ajutorul de stat, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
„Pe energie, mi se pare că miza cea mai importantă este ajutorul de stat. În asistenţa dată României de instituţiile internaţionale încercăm să rezolvăm problemele de la Complexul Energetic Hunedoara şi, probabil, şi pe cele care vor apărea la Complexul Energetic Oltenia“, a afirmat Chiriţoiu.
El a adăugat că probabil că în lunile următoare „vom vedea cât de dramatice“ vor fi restructurările la cei doi producători de energie.
Este însă cert că reducerile lor de capacitate incluse în planurile de restructurare ale celor două companii de stat vor afecta modul în care funcţionează întreaga piaţă de electricitate, a adăugat Chiriţoiu.
El a mai spus că raportul elaborat de Consiliul Concurenţei pe piaţa de energie va fi finalizat în câteva săptămâni.
Restructurarea celor doi producători de cărbune şi electricitate este cerută de Fondul Monetar Internaţional.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, afirma în luna februarie că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi poate asigura până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
