Dobanzile mari la credite si imposibilitatea de a respecta in totalitate proiectul pe care l-au realizat anul trecut pentru finantarea de la UE ii determina pe micii intreprinzatori care au semnat la inceputul anului contractul pentru fonduri europene sa renunte la proiectele pentru care au muncit mai mult de un an.
Firmele care au semnat in primavara contracte de sute de mii de euro pentru fonduri europene sunt puse in imposibilitatea de a incepe investitia pentru ca nu au banii necesari. Proiectele depuse anul trecut pentru finantare de la UE nu beneficiaza de o prefinantare (sume acordate in avans), iar firmele trebuie sa scoata din buzunar banii pentru prima parte a proiectului pe care apoi sa-i deconteze, pe baza facturilor. Pe langa sumele primite de la UE, o firma trebuie sa finanteze din surse proprii 30, 40 sau chiar 50% din valoarea proiectului, situatie in care apeleaza la banci.
De exemplu, cu toate ca a semnat in primavara acestui an un contract pentru a primi fonduri europene de aproape 198.000 de euro pentru constructia unei hale si achizitionarea de utilaje pentru productia de prefabricate de beton, Cristian Paraschiv, administratorul Paraschiv SNC din Olt, spune ca implementarea proiectului a fost intarziata de lipsa de disponibilitate a bancilor in a acorda credite.
„A fost o perioada cand am pus sub semnul intrebarii continuarea acestui pro iect, pentru ca aveam nevoie de 150.000 de euro, suma initiala care sa ne ajute sa in cepem investitia. Avand in vedere ca avem semnat un contract pentru fondurile neram bursabile, te astepti ca bancile sa fie mai intelegatoare si mai linistite ca isi vor recupera sumele pe care leau investit. Din pacate nu am intalnit aceasta atitu dine, ci mai rau, te trateaza ca si cum ai merge pentru un credit obisnuit. De exem plu, am sunat la o ban ca sa intrebam de cre dit, iam spus ca suntem bene fi ciari ai fondurilor euro pe ne, insa neau spus ca nui intere sea za acest aspect si neau i n trebat ce garantii avem", precizeaza Paraschiv.
El spune ca pe langa dobanda foarte mare oferita de banci, intre 15 si 20% pe an la creditele in lei, gradul de acoperire a cre ditului prin garantii solicitat de banci depa seste 130%. „A fost mai dificil sa ofe rim garan tiile reale pe care ni le cerea banca, a tre buit sa jonglam printre ele, sa rugam prie te nii sa ne ajute, sa garanteze pentru noi cu imobile, terenuri. Tre buie sa tinem cont si ca gradul de acoperire a creditului prin ga rantii solicitat de banci depa seste 130%".
„Daca nu poti plati 15% dobanda, ai o problema"
Pe de alta parte, pre sedintele CEC Bank Ra du Ghetea spune: „Este normal ca banca sal tra teze pe beneficiarul de fonduri europene ca si cum ar veni pentru orice credit obisnuit. Banca an ga jeaza fondurile sale si deci tot aceleasi riscuri le masoara si in cazul firme lor care solicita fonduri europene". El preci zea za ca, in cazul CEC Bank, dobanda anuala pentru cre ditul in lei acordat per soa nelor juridice este de 11,9% plus o marja de risc de 34%. „Deci daca o firma nu poate sa pla teasca o dobanda de 15%, atunci in seamna ca are o problema", spune Ghetea.
Portofoliul de credite acordat de banca IMMurilor a crescut cu peste 23%, iar Ghe tea spune ca prin cele 2.091 de credite pen tru IMM au fost atrase granturi de 591 mil. lei (167 mil. euro). Bancile sustin ca sunt nevoite sa solicite garantii mult peste valoa rea creditului pe care il acorda, pentru asi acoperi riscurile de devalorizare ale acti velor si cheltuielile pe care le implica revan zarea acestora, in cazul in care clientul nu isi mai poate achita datoria catre banca.
Presedintele CEC Bank Radu Ghetea a explicat recent ca a executa silit un apar tament in valoare de 100.000 de euro, care atunci cand a fost acordat creditul valora 130.000 de euro, iar in prezent valoreaza 80.000 de euro, este nu numai neavantajos pentru banca, ci si imposibil, pentru ca „pia ta este blocata". Exemplul se poate extinde si pentru un utilaj, fabrica sau alte garantii oferite de companie, a spus Ghetea. In ceea ce priveste un teren, acesta reprezinta in pre zent cea mai proasta garantie pe care o poate accepta o banca, spun consultantii imo biliari, pentru ca pretul acestora a scazut dramatic in ultimul an, cu peste 50% in functie de zona.
Firma Paraschiv SNC, care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de peste 226.000 de euro, a reusit sa obtina, dupa o analiza a ofertelor primite de la mai multe banci, un credit de 150.000 de euro prin CEC Bank pe o peri oada de opt ani, cu ajutorul garantiilor oferite de Fon dul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNCGIMM). „Cu ajutorul FNCGIMM am primit aprobare pentru creditul pe care lam luat de la CEC Bank. Am aplicat pentru un credit de 150.000 de euro, din care 80% este garantat de Fondul National de Garantare a Cre ditelor pentru IMM."
Proiectul pentru care a obtinut finantare europeana are o valoare totala de aproape 400.000 de euro. „Am apelat la fondurile europene pentru ca neam saturat sa tot dam si sa nu luam. Singuri nu puteam sa rea li zam o astfel de investitie", spune adminis tratorul firmei Paraschiv SNC.
Dobanzi mari si garantii imobiliare de peste 30%
Spre deosebire de aceasta, microin treprinderea Tipografie Leonard care tre buia sa primeasca o finantare de 145.000 de euro pentru un proiect de 237.000 de euro a renuntat la contractul pe care la semnat pentru banii europeni, deoarece nu a reusit sa obtina un credit.
„Vroiam sa construim o hala si sa achizi tionam utilaje pentru productia de ambalaje din carton. Dar proiectul nul mai putem sustine financiar in acest moment. Ce imi da UE dau la banci si nu fac nicio afa cere. Dobanzile sunt prea mari si in plus se cer garan tii imobiliare de peste 130%. In con ditiile actuale din piata, o doban da de 16% pe an la lei este mare pentru firmele mici. Nu inteleg cum ban cile din afara reu sesc sa scada dobanda, iar la noi creste", sus tine Gheorghiu Dan, adminis tratorul firmei.
Un alt caz este cel al unei clinici de sto matologie care a renuntat la 100.000 de euro pentru dotarea cu aparatura moderna a ca bi netelor, proiect pe care lau realizat si lau depus anul trecut in iunie si care a fost aprobat cu maximul de puncte si semnat in acest an pe 27 aprilie. „Intre 16 iunie 2008 si 27 aprilie 2009 sau schimbat foarte multe pe piata. Cu toate ca am obti nut punctaj maxim si am semnat contractul, neam dat ulterior seama ca proiectul ne depaseste, pentru ca trebuia sa avem o parte din bani pe care nu am reusit sai luam printrun credit unde dobanda este uriasa. Ni sau oferit dobanzi anuale intre 1520% la creditele in lei, ceea ce este foarte mult pentru o microintre prindere. In plus aveam de suportat si diferenta de curs valutar", spune actionarul clinicii de stomatologie, care nu a dorit sai fie precizat numele.
El precizeaza ca o alta problema pe care a intampinato a fost aceea ca nu li sa per mis de catre autoritatea de management implementarea doar a unei parti din proiect. „Trebuia sa facem o dezvoltare si sa ajun gem cu aparatura la stan darde euro pene si in plus sa cream patru locuri de munca. Or, avand in vedere ca a trecut un an de cand am scris pro iectul si situatia sa schim bat, nu stiu daca mai putem sustine finan ciar aceste patru locuri de munca. Am incercat sa cerem organis mului intermediar sa imple mentam doar o parte din proiect, dar ni sa spus ca acest lucru nu este posibil."
Clinica stomatologica, care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 78.000 de euro, a depus un proiect cu o valoare de 155.000 de euro. „Am pierdut si noi, si firma de consultanta. Procedura a fost greoaie, ni sau cerut foarte multe documente, am pri mit numeroase controale, ca pana la urma sa nu putem sa obtinem finantarea. Exclus sa mai facem investitii din fonduri europene, vom incerca din surse proprii."
Reprezentantii bancilor afirma ca una din cauzele pentru care dosarele sunt respin se de la finantare este aceea ca normele sunt mult mai stricte in prezent.
„Firmele indeplinesc mai greu criteriile bancilor. Este absolut nor mal ca in aceasta perioada de criza banca sa faca o analiza mai atenta a dosa relor. Nu se mai bifeaza doar niste criterii, se fac analize mult mai dure de business, situatii financiare, pentru ca este important pentru o banca sanatatea porto foliului", explica Ma rian Burja, director adjunct directia clienti IMM in cadrul Bancii Transilvania.
El spune ca dobanzile sunt in scadere, iar acestea se negociaza cu fiecare firma in parte. „Dobanzile sunt in scadere, iar partea de garantii o analizam de asemenea cu o mai mare atentie, pentru ca aceste garantii nu mai sunt atat de lichide ca anul trecut." Burja mai precizeaza ca Banca Transilvania pregateste un produs dedicat IMMurilor care iau fonduri europene, fara a putea preciza perioada in care va fi lansat. „Nu am creat pana acum un astfel de produs, pentru ca solicitarile neau impins spre alte directii. Avem insa un departament special care se ocupa de astfel de clienti."
Proiecte eligibile, dar „nebancabile"
Pe de alta parte, Aurel Saramet, prese dintele FNCGIMM, spune: „Este o realitate faptul ca dobanzile sunt ridicate pentru perioada prin care trecem, pentru planuri de afaceri care au fost realizate anul trecut. De asemenea, consider ca este o exagerare sa ceri un grad de acoperire a creditului peste 130%. Am vazut cereri in care gradul de acoperire merge si pana la 170%. O limita rezonabila este intre 110115%". El spune ca FNCGIMM a acordat de la inceputul anului 50 de garantii cu o valoare totala de aproape 10 mil. euro pentru firmele care au in derulare proiecte cu fonduri europene si care au apelat la un credit pentru asi aco peri partea de cofinantare. „Ne ingri joreaza numarul mic de firme ca re au semnat contracte pentru fonduri europene si solicita ga rantii", spune Saramet. Totodata, el pre cizeaza ca exista pro iecte eligibile care nu sunt bancabile, deoarece cri teriile de selectie sunt di ferite. „Intre prinzatorii cu proiecte eligibile nau stat inainte de vorba cu ban cile si sunt respinsi cand vin sa ceara finantare."
FNCGIMM garanteaza pentru firmele care au in derulare proiecte cu fonduri euro pene maxim 80% din finantarea solicitata de firme, dar nu mai mult de 2,5 mil. euro, contra unui comision de 1,25%.
Si firma Vera Causa, care ofera con sultanta de afaceri si management, a re nuntat la 13.000 de euro pentru un proiect cu o valoare de 23.000, pe care la realizat pentru achizitionarea de calculatoare si software. „Am renuntat datorita situatiei de pe piata, nu am siguranta zilei de maine. Voiam sa achizitionam tehnica de calcul. Prin proiect eram obligati sa mai creem un loc de munca si nu aveam garantia ca putem sa sustinem financiar acest loc de munca. In plus exista o problema in obtinerea unui credit. Exista un blocaj al numerarului in piata. In situatia aceasta nu aveam nicio garantie sa cred ca proiectul va fi sustenabil. Daca se aproba cu sase luni mai devreme, puteam sa fac investitia, sa intarziat foarte mult cu aprobarea", spune Marian Eugen, directorul Vera Causa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
