Pregătirea inadecvată a tinerilor în raport cu cerinţele de pe piaţa muncii şi salariile mici care nu atrag profesori bine pregătiţi în sistemul de învăţământ sunt două dintre cele mai mari probleme ale învăţământului în România, însă modificările recent aduse la legea educaţiei nu ating decât în mică parte aceste teme.
Înfiinţarea de programe de doctorat la distanţă, meditaţii plătite de stat pentru cei care nu au reuşit să promoveze bacalaureatul (după ce timp de 12 ani au beneficiat de învăţământ gratuit, finanţat tot de stat), o implicare mai mare a sindicatelor în activitatea şcolilor şi creşterea puterii pe care o au inspectoratele şcolare – acestea sunt, în linii mari, principalele modificări aduse de o ordonanţă de urgenţă aprobată recent, care modifică legea învăţământului din 2011.
În loc să facă mai întâi o analiză a stării actuale a învăţământului, pentru a încerca o corectare a problemelor majore ale sistemului, fiecare ministru al învăţământului, indiferent de culoarea politică a guvernului din care a făcut parte, a adus sute de modificări legislative care nu au avut niciun impact în ameliorarea pregătirii celor care ies de pe băncile şcolilor.
Anual, statul investeşte 20 de miliarde de lei în învăţământ, dar profesorii buni fug de sistem din cauza salariilor foarte mici (în medie, de 330 de euro net), iar tinerii absolvenţi merg la zeci de interviuri de angajare în care sunt întrebaţi ce ştiu să facă şi nu au ce răspunde.
Vezi aici OUG 49/2014
Care sunt principalele modificări aduse legii educaţiei:
- Absolvenţii de liceu care nu au susţinut sau nu au promovat bacalaureatul pot merge la cursuri de pregătire pentru acest examen, finanţate de stat; S-a introdus posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de bacalaureat;
- Ministerul Educaţiei finanţează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil simpozioane şi alte activităţi şi acordă burse pentru elevii şi tinerii cu performanţe înalte;
- Elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii;
- Norma didactică pentru personalul cu o vechime de peste 25 de ani în învăţământ cu gradul 1 şi cel din corpul profesorilor mentori şe poate reduce cu două ore săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.
- În fiecare universitate vor exista centre de consiliere şi orientare în carieră pentru elevii în ani terminali, studenţi şi absolvenţi.
- Pe lângă doctoratele de cercetare avansată şi programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă, în categoria programelor post-universitare mai intră o serie de „programe postuniversitare de perfecţionare“. La noile programe se pot înscrie absolvenţii de facultate de scurtă durată (de 3 ani, conform sistemului Bologna), care au absolvit sau nu cu diplomă de licenţă;
- S-a înfiinţat doctoratul cu frecvenţă redusă, pentru cei care lucrează. Iar studenţii care sunt doctoranzi la programe cu frecvenţă redusă nu mai au obligaţia de a fi încadraţi ca asistenţi de cercetare sau ca asistenţi universitari.
- Universităţile pot asigura din venituri proprii ajutoare pentru salariaţi;
- Universităţile private pot fi fondate şi de către o persoană fizică sau de către un grup de persoane fizice. Anterior, din categoria celor care puteau fonda universităţi private făceau parte doar fundaţiile, asocialţiile şi persoanele juridice.
- Mandatul unui rector este de 4 ani, iar o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi universitate pentru mai mult de două mandate succesive. Anterior, în lege se preciza că mandatul rectorului poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs şi că o persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.
- În cadrul Autorităţii Naţionale pentru Calificări se înfiinţează Centrul Naţional de Acreditare, care autorizează şi acreditează centrele de evaluare a competenţelor profesionale.
- Angajarea profesorilor din învăţământul preuniversitar de stat se face de către directorul unităţii de învăţământ, dar după ce decizia este validată de către inspectoratul şcolar.
- Evaluarea anuală a activităţii directorilor şi a directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ se face de către inspectoratele şcolare (nu se mai face la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ).
- Ministerul Educaţiei este singura autoritate care elaborează, evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii.
- Ministerul Educaţiei coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice din învăţământul preuniversitar de stat.
- Ministerul Educaţiei avizează şi dă comanda de formulare pentru acte de studii.
- Preşedinţii consiliilor de administraţie (formate din reprezentanţii ai unităţii de învăţământ, părinţi şi autorităţi locale) ai şcolilor, adică unitatea de conducere a şcolii, sunt obligaţi să cheme reprezentanţi ai sindicatelor la fiecare şedinţă convocată, dar şi reprezentanţi ai elevilor (ca observatori) dacă se discută aspecte privind elevii.
- La consiliul de administraţie al universităţilor de stat, format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor, poate participa ca observator un reprezentant al sindicatelor.
Concursurile pentru ocuparte posturilor de directori şi directori adjuncţi se organizează de către inspectoratul şcolar, şi nu de către unitatea de învăţământ.
Sursa: OUG 49/2014
