Premierul va transmite astăzi Parlamentului o scrisoare prin care Legislativul va fi informat despre intenţia sa. Opoziţia va vota împotriva înfiinţării Ministerului pentru Fonduri Europene, decizie motivată destul de vag în raport cu importanţa subiectului.
Doar că problema absorbţiei fondurilor europene nu le aparţine doar celor enumeraţi.
Peste nici patru luni se împlinesc cinci ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cinci ani în care pe la Palatul Victoria s-a perindat toată garnitura de partide reprezentate în Parlament. Din aceşti cinci ani, liberalii au stat la guvernare doi - 2007 şi 2008. Social-democraţii au stat şi ei nouă luni, din decembrie 2008 până în octombrie 2009, iar PDL din decembrie 2008 până în prezent, UDMR asociindu-se la guvernare în decembrie 2009.
În aceşti aproape cinci ani, România a luat definitiv de la UE doar 4,3 mld. lei (un miliard de euro). Cifrele oficiale sunt relevante: beneficiarilor de fonduri europene le-au fost alocate până în prezent 11,6 mld. lei (2,7 mld. euro). Din aceşti bani, peste şase miliarde de lei înseamnă prefinanţări - bani care se dau înainte, dar nu sunt consideraţi definitiv absorbiţi până când facturile nu sunt acceptate la plată. "Rambursările", adică banii care se achită definitiv, reprezintă în jur de cinci miliarde de lei şi din aceştia UE a dat doar 4,3 mld. lei, iar restul sunt de la buget. Atât a reuşit să ia România de la UE în cinci ani din cei 19,6 mld. euro pe care Uniunea Europeană ni i-a alocat în exerciţiul financiar 2007 - 2013. Adică 5% din întreaga sumă.
Aşa stând lucrurile, nu este de mirare că însăşi Comisia Europeană califică starea de lucruri drept un dezastru. Ministerul Fondurilor Europene va fi creat, de altfel, la cererea Comisiei Europene, aceeaşi Comisie care în vară a acceptat să-şi majoreze, în cazul României şi al altor câteva ţări, contribuţia la proiectele finanţate cu banii Uniunii la 95% din valoarea proiectului şi să lase în seama cofinanţării naţionale obligatorii doar 5% din sume.
"Un plan Marshall", califica şeful Comisiei Europene Durao Barroso acest plan. Doar că banii UE nu sunt aruncaţi din avion precum ajutoarele americane peste Germania, ei trebuie "munciţi" şi aşa se face că Executivul de la Bruxelles a blocat în vară fonduri nerambursabile în valoare de 800 mil. euro pentru proiecte din Programul Operaţional Regional (POR) în urma unor misiuni de audit care au constatat nereguli în derularea a 43 de proiecte (din 124 verificate) finanţate de UE. Neregulile au fost înregistrate în Teleorman, Buzău, Tulcea şi Ilfov. Cele mai grave au fost constatate în Teleorman, judeţ condus de secretarul general al PSD Liviu Dragnea în calitate de preşedinte al consiliului judeţean. Buzăul este şi el condus de un social-democrat, în vreme ce Ilfovul şi Tulcea sunt conduse se PDL.
PSD spune că măsura înfiinţării unui minister al fondurilor europene este menită a-i spăla pe miniştrii neperformanţi.
"Este clar că acest minister nu a fost înfiinţat pentru a absorbi fonduri europene, ci pentru a spăla imaginea unor miniştri, aşa că vom vota împotrivă", susţine Ponta.
Este adevărat că niciun ministru nu a plătit preţul politic al privării României de sume importante de la UE, dar nici pe Dragnea de la Teleorman sau pe Victor Mocanu, şeful CJ Buzău nu i-a întrebat nimeni de sănătate când fondurile pentru POR au fost blocate. În vară, premierul a susţinut că miniştrii vor fi evaluaţi şi în funcţie de performanţe în atragerea fondurilor, dar trierea anunţată de Emil Boc cu multă convingere a rămas fără o concluzie.
Mai mult, Guvernul a blocat la cererea preşedintelui Traian Băsescu trimiterea facturilor spre decontare la Bruxelles până la finalul unei analize interne a derulării proiectelor, dar sfârşitul analizei tot întârzie - şi aşa se face că Guvernul este acum cel care finanţează proiecte şi nu Bruxellesul.
De ce ar funcţiona mai bine atragerea fondurilor cu un ministru decât în absenţa lui? Pentru că şi alte ţări care au o coordonare centralizată a atragerii fondurilor - cum ar fi Polonia - merg mai bine în această privinţă. Orban ar urma să fie interlocutorul principal al Bruxellesului în problema fondurilor. De asemenea, ar urma să preia şi conducerea Departamentului pentru Afaceri Europene şi a Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (acum în subordinea premierului).
Leonard Orban (50 de ani)
2001-2004 - negociator-şef adjunct al României cu Uniunea Europeană.
Decembrie 2004 - aprilie 2005 - negociator-şef cu Uniunea Europeană.
2006 - şeful delegaţiei României pentru negocierea aderării la Spaţiul Economic European.
Ianuarie 2007 - februarie 2010 - comisar european pentru multilingvism.
Din martie 2010 este consilier prezidenţial pe probleme de afaceri europene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
