Statul român este asaltat din toate părţile privindreorganizarea companiilor pe care le are în administrare. Deşi FMIcere privatizări sau falimente, iar investitorii străini voraducerea la bursă a companiilor, management profesionist sau chiarreluarea vânzărilor de pachete majoritare, statul român ezită înluarea unor decizii concrete.
Totodată, puţinii directori din companiile de stat care totuşicunosc domeniul pe care îl conduc se plâng că în consiliile deadministraţie, forul în care se iau deciziile majore pentru ocompanie, sunt puşi oameni care nu înţeleg nimic, dar care facparte din partidul potrivit.
În 2009 primele zece companii de stat în funcţie de pierderi auajuns la un minus de aproape 700 de milioane de euro, printreacestea numărându-se CNH sau Termoelectrica. Costurile socialecare vin însă din restructurarea acestor firme s-au dovedit greu deasumat pentru autorităţi.
"Încercăm să nu pierdem niciun moment, dar avansăm în teoriapaşilor mici, dar siguri. Sperăm să relansăm procesul deprivatizare prin piaţa de capital", a declarat şeful OficiuluiParticipaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI)Victor-Vlad Cazană în cadrul conferinţei Mediafax Talks aboutRestructuring Loss-Making Companies.
Atât de "mici, dar siguri" au fost paşii făcuţi în acest sens decătre statul român, încât ultima listare a fost în 2007, cea aTransgaz. Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica aşteaptă deani de zile să intre în rigul bursier, dar odată cu venirea crizei,şi aceste planuri au rămas tot la etapa de discuţii.
Cu ce ajută listările de 10-15%
Cu toate acestea, primele semne în concretizarea acestorplanuri ar putea avea loc anul acesta, odată cu vânzarea unuipachet de 9,8% din acţiunile Petrom deţinute de către MinisterulEconomiei, precum şi prin privatizarea unor pachete minoritare dinTransgaz şi Transelectrica, care sunt deja listate la Bursă.
"Vânzarea pachetului din Petrom va avea loc la jumătatea acestuian. Într-o lună vom lansa anunţul pentru selectarea unuiintermediar pentru acţiunile Transelectrica, iar în august sperămsă achiziţionăm serviciile financiare pentru Transgaz. În ceea cepriveşte listarea Romgaz, procesul ar putea să fie demarat înprimul sau al doilea trimestru al anului viitor", a mai precizatCazană.
Însă ideea listărilor la bursă ale unor pachete minoritare deacţiuni are şi opozanţii săi. "Nu există nicio logică în a listapachete de 10-15% pe bursă, poate decât pentru a acoperi niştegăuri bugetare. În România sunt foarte puţine exemple deprivatizări nereuşite. Tot ce funcţionează acum în România esteprivat. Rolul statului nu este să fie proprietar pe sectoare pecare nu le înţelege. De la caz la caz se poate stabili strategia,dar vânzarea de pachete majoritare cu listări la bursă şimanagement performant este singura soluţie. Nu ţinem companii lastat că să aibă lumea kwh de energie mai ieftin, ca să facemprotecţie socială", a fost de părere Doru Lionăchescu, preşedintelefirmei de consultanţă Capital Partners.
Proiect pilot de management privat
În replică, reprezentantul OPSPI a declarat că statul vrea săderuleze un proiect pilot de management privat în cadrulcompaniilor de stat cu titlu experimental, dar nu a putut precizanici despre ce companii este vorba şi nici când ar trebui realizatacest plan.
Specialiştii din piaţă, spun însă că acest lucru nu estefezabil.
"Dacă venim după o experienţă de 21 de ani în care nu am fostcapabili să înlocuim managerii ineficienţi, cum putem să neaşteptăm ca pe un orizont scurt de timp să aducem manageriperformanţi?", a mai spus Lionăchescu.
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), acţionarminoritar în cadrul celor mai importante companii energetice dinRomânia, spune la rândul său că nimeni nu a putut până în prezentsă-i explice cum funcţionează exact un management privat într-ocompanie de stat, dar a subliniat importanţa alegerii uneiconduceri performante în cadrul acestor firme. "Cred că trebuieaduşi buni profesionişti care să fie recompensaţi corespunzătorpentru a schimba lucrurile. În companiile străine găseşti managericu mandate de cinci ani, aici este greu să găseşti un director carea rezistat mai mult de doi ani", a spus Konieczny, care totodată apledat pentru listări la Bursă. Potrivit acestuia, numai dinlistarea Nuclearelectrica şi Hidroelectrica statul ar putea câştigacirca 3,5 mld. euro.
Statul vrea rafinăria Arpechim
Dincolo de companiile energetice, un alt subiect când vine vorbade restructurări este cel al Oltchim, companie pe care guvernulîncearcă să o privatizeze de zece ani de zile. Acum reprezentanţiistatului spun că strategia de privatizare va fi gata în 2012, darînainte mai au de rezolvat o problemă. Cazană spune că Oltchim arputea să intre în negocieri cu Petrom pentru a cumpăra rafinăriaArpechim.
Deşi Petrom a anunţat încă din 2009 că fie va închide, fie vavinde această unitate până în 2012, Arpechim a fost închisă anulacesta în lipsa unui "cumpărător credibil".
"Imediat după decizia luată de Petrom, s-a făcut o analiză încare s-a propus intrarea de urgenţă în negocieri cu Petrom pentruachiziţia Arpechim. Este o chestiune de zile până vom ieşi cu unplan care ar putea include inclusiv începerea negocierilor deachiziţie" a spus Cazană.
Întrebat de presă de ce abia acum statul face acest pas, încontextul în care are doi oameni în Consiliul de Supraveghere alPetrom care ar trebui să fie conectaţi la orice decizie pe caredirectoratul o ia, Cazană a spus că statul nu a avut bani.
Problema este că nici acum statul nu ştie dacă va avea bani saunu pentru această tranzaţie.
"Dacă stăteam pe un maldăr de bani, intram la negocieri. Nu ştiude unde am putea atrage bani de această dată. Poate va fi unîmprumut bancar, poate va lua Oltchim bani", a conchis Cazană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
