"S-au distrus lanţurile de creare a valorilor. Trebuie să fim foarte atenţi, pentru că mitul exportului este o tragedie a economiei româneşti: fiecare se duce la export în alte lanţuri de creare a valorilor, oferind produse extrem de ieftine. Ne bucurăm că exportul e motor de creştere, dar pe termen lung am subminat adăugarea de valoare pe piaţa locală", a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în cadrul conferinţei "Cei mai mari jucători din economie", organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Enel, CEZ, Romsys şi Terapia.
Una dintre principalele şanse pentru companiile locale în contextul actual de pe piaţă este faptul că pot profita şi de volatilitatea capitalului străin, ocupând astfel "locul liber" lăsat de investitori străini care au ales să îşi închidă facilităţi de producţie în România.
În acest context, profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, a subliniat că România trăieşte în continuare cu iluzia creşterii economice nesustenabile şi că jucătorilor din economie le vine greu să înteleagă că, de fapt, perioada de criză a însemnat şi o revenire la normalitate, la capacitatea reală de creştere a economiei locale.
"Noi în perioada 2005-2008 am crescut pe baza stocului de capital şi nu pe baza creşterii de productivitate. (...) Există un rol al capitalului autohton, dar noi avem mai mulţi reprezentanţi care sunt mai interesaţi de extragerea de rentă decât de contribuţia la consolidarea unei companii", a arătat Dăianu.
Investiţiile străine se află în cădere liberă de mai mulţi ani, coborând de la 7,8 mld. euro în anul 2007 la 1,9 mld. euro la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea, capitalul străin continuă să aibă un rol important în economie, fiind principalul motor de creştere al investiţiilor. Acest lucru se întâmplă şi pentru că marile multinaţionale au acces mult mai ieftin la finanţare în comparaţie cu antreprenorii români.
Cehii de la grupul energetic CEZ, spre exemplu, au investit până în prezent peste 2 mld. euro în România şi vor continua anul acesta cu alte "injecţii" de aproximativ 400 mil. euro, bani care ar urma să fie folosiţi pentru noi proiecte. "Grupul CEZ continuă politica de investiţii masive în România. După aceste 2 mld. euro, avem alte 400 mil. euro anul acesta şi vizăm dezvoltarea prin achiziţii în zona de energie electrică şi mai ales în zona de energie regenerabilă", a declarat Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ.
În acelaşi timp, Constantin Toma, unul dintre cei mai puternici antreprenori români, care a construit de la zero grupul Romet, un business de 300 milioane de euro/an, a avertizat că revenirea economiei româneşti este dependentă de industrializare pentru că acest sector este unul dintre puţinele care creează masiv locuri de muncă. "Reindustrializarea României este cea mai importantă chestiune pe care Guvernul trebuie să o facă, deocamdată nu se vorbeşte nimic despre asta".
Dragoş Damian, CEO al Terapia, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, a spus că pe unele segmente economia românească performează la export. "Trebuie să scăpăm de această idee că dacă pe o cutie scrie fabricat în România produsul este prost. România exportă medicamente în 98 de ţări. Pe plan local avem 25 de capacităţi industriale".
Totuşi, şeful Terapia a precizat că deşi producătorii români merg la export, piaţa internă de medicamente este acoperită în proproţie de 80% de produse din import.
Pe lângă creşterea pe baza exporturilor, un alt motor pentru economie ar putea fi creşterea productivităţii din sistemul public, acolo unde România este departe de potenţial. Una dintre căile pentru creşterea impactului acestei zone este implementarea soluţiilor IT, a concluzionat Horaţiu Berdilă, CEO al Romsys.
Daniel Dăianu, profesor de economie, fost ministru de finanţe
Suntem în continuare într-o criză economică şi financiară profundă, nu s-a terminat încă. Sistemul financiar este unul care nu funcţionează foarte bine. Avem o mare problemă cu zona euro care are un design defectuos.
Avem criza financiară, dar şi socială. Perioada de acum se caracterizează prin incertitudini, volatilitate, creştere economică deteriorată. Marea temă a reindustrializării reapare. Şi în România, dar şi în Vest, care redescoperă industrializarea.
Criza a redus potenţialul de creştere, sunt aprecieri că rata de creştere la nivelul UE s-ar fi înjumătăţit.
O chestiune care produce frisoane este aşa-numitul fenomen "the big shift" (marea schimbare). Acum se produce un big shift la scară milenară. Noile tehnologii nu mai sunt în panoplia vestului industrial. BRICS sunt foarte aproape de frontierele cunoaşterii. Asia revine după 4-500 de ani într-un stil care produce frisoane.
Apartenenţa la UE nu garantează dezvoltarea. O piaţă unică nu înseamnă şanse egale. România se descurcă cu dificultate aici.
Trăim încă cu iluziile creşterii economice nesustenabile. Avem o mare sfidare demografică fiindcă avem o migraţie masivă. Populaţia îmbătrâneşte, natalitatea este scăzută şi avem şi o trăsătură de ruralitate care nu ne avantajează.
Sunt rezerve interne mari în ceea ce priveşte alocarea resurselor atât în sistem public, cât şi privat, dar sunt resurse legate de ineficienţă.
Economia funcţionează puternic în interiorul frontierelor de producţie Cum le depăşim? Noi în 2005-2008 am crescut pe baza stocului de capital şi nu pe creşterea de productivitate.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Creşterea noastră economică în ultimii ani a fost provocată de convergenţa la Europa, de faptul că Europa "ne-a supt" înspre ea. În continuare putem crede că dezvoltarea noastră poate fi dată de convergenţa în Europa.
Avem forţă de muncă ieftină, capital foarte scump, pământ ieftin. Nu ne-am pus niciodată problema ca printre factorii de producţie să punem şi tehnologia.
În privinţa capitalului, acum observăm ca am avut o mare volatilitate a capitalului străin.
S-au distrus lanţurile de creare a valorilor. Trebuie să fim foarte atenţi că mitul exportului este o tragedie a economiei româneşti: fiecare sare şi se duce la export în alte lanţuri de creare a valorilor, pentru că oferă produse extrem de ieftine.
România s-a trezit la intersecţia a două molime: contagiunea grecească, prin atac asupra băncilor, şi contagiunea austriacă, geografică.
Noi suntem taker-i (jucători - n.red.) de efecte, nu suntem giver-i, creatori. Intrăm într-o nouă buclă, în care forţa de muncă din Bucureşti e plătită la fel ca în Shanghai. S-ar putea totuşi să vedem delocalizări care să prefere România.
Ovidiu Ghiman, director executiv strategie şi comercial rezidenţial Romtelecom
Clienţii tradiţionali ai Romtelecom migrează de la voce, serviciul clasic la televiziune.
S-a discutat foarte mult timp că piaţa de telecon este aglomerată, cu foarte multe oferte. Am lansat în acest context pachete personalizate, care au fost un driver important, s-a văzut imediat atât în venituri, cât şi în profituri. Am văzut că au crescut încasările de la clienţi deja existenţi. Jumătate din clienţii noştri folosesc două servicii.
În vremuri grele nu avem neapărat luxul de a avea atenţia clienţilor, întrebarea rămâne cum le putem face viaţa mai uşoară.
Am dezvoltat canalul de vânzări online, care reprezintă 5% din vânzările totale.
Trendul este acela al parteneriatelor astfel încât să fim în poziţia de a oferi conţinutul la tarife competitive. Astfel de parteneriate vor continua atâta timp cât vor avea sens de business.
Avem o abordare conservatoare a consumatorului, sunt rezervaţi, lucrurile pot evolua într-o direcţie diferită, dar aceasta este situaţia în acest moment.
Constantin Toma, director general Romet Grup
Reindustrializarea României este cea mai importantă chestiune pe care Guvernul trebuie să o facă, deocamdată nu se vorbeşte nimic despre asta.
Crearea de locuri de muncă cu ajutorul tehnologiilor moderne este o iluzie. Tehnologiile moderne necesită foarte puţini oameni. La energie regenerabilă, spre exemplu, ai numai paznici la o centrală eoliană. Şi atunci, de unde să se creeze locuri de muncă?
Noi antreprenorii nu cerem bani de la stat, dar cerem o altă abordare. Guvernanţii nu au o strategie pentru dezvoltarea acestei ţări. Toţi banii care vin de la Uniunea Europeană se întorc afară în schimbul utilajelor şi proiectelor contractate.
După Revoluţie aveam 30 de ani, eram şef de secţie la CITAMA Braşov. M-am trezit cu soţia şi doi copii mici fără loc de mună. Am vândut rulmenţi şi blugi, dar am zis că asta nu este pentru mine.
În zona apei, de exemplu, s-a calculat un necesar de 19 miliarde de euro pentru a aduce ţara la nivelul statelor dezvoltate. Acum sunt semnate contracte de 4,5 mld. euro pentru investiţiile în apă şi canalizare prin programele de fonduri europene.
Panos Makris, chief commercial office al Cosmote
Deprecierea leului faţă de euro are impact atât în consum, dar şi în creşterea ratelor. Puterea de cumpărare este în scădere, am văzut asta şi în magazinele noastre, oamenii au ezitări atunci când cumpără bunuri şi servicii.
Piaţa de telecom a urmat în general evoluţia economiei după 2008. Pentru 2012 ne aşteptăm ca piaţa să crească de asemenea în ritm cu economia.
Toata lumea e afectată de Grecia, nu doar România. Grecia e o ţară care a avut o abordare dezechilibrată în ceea ce priveşte cheltuielile publice, respectiv veniturile publice. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a presiunii politice şi a unei stări de euforie mai pronunţate decât ar fi fost cazul.
Grecia are şansa, odată cu această criză, să îşi redefinească fundamentele.
Credem că România nu are de-a face cu Grecia în criza actuală, fundamentele din România sunt mai bune.
În această criză Grecia are şansa să se rearhitectureze în zona cheltuielilor publice şi să iasă şi mai puternică din criză.
În acest moment unele companii greceşti au venituri în scădere în Grecia, dar au încasări în creştere în străinătate, pe alte pieţe.
Consumul mediu pentru fiecare client al Cosmote a rămas stabil faţă de 2008.
Unul dintre motoarele de creştere de anul trecut a fost partea de clienţi corporate, segment unde am înregistrat o creştere de 30%.
Investiţiile făcute de Cosmote până acum în România se ridică la 3 miliarde de euro, suntem unul dintre cei mai mari investitori care au orientat bani către infrastructură.
Am ajuns să operăm în toată ţara, avem 99% acoperire şi 90% acoperire teritorială şi avem internet de mare viteză disponibil pentru 60% din populaţie.
Adrian Borotea, membru al Directoratului CEZ România
Trebuie să ţinem cont de mediul extern, pornind de la UE, dar fără a neglija şi alte frontiere, mergând către mediul intern. Prin consumul de energie electrică se dă un semnal: dacă se relansează consumul înseamnă că există o perspectivă îmbucurătoare.
Este foarte bine ca statul să încurajeze dezvoltarea unor companii de stat, nu numai prin declaraţii, ci şi prin acţiuni. Acest lucru s-a întâmplat în Cehia cu CEZ. Grupul e prezent azi în o serie de state, pornind de la o companie destul de mică, de talia Renel-ului şi ajungând în primii zece jucători din Europa.
CEZ a investit peste 2 miliarde de euro în România, pentru că România este ţară a UE, a preluat şi preia în continuare prevederile europene, are stabilitate politică şi îşi asumă angajamentele.
România este norocoasă, pentru că avem un portofoliu energetic echilibrat. România se află într-o situaţie fericită, fiind un exportator net de energie electrică.
Ce doresc investitorii? Stabilitate, predictibilitate, stabilitate politică în vederea schiţării unor planuri de afaceri pe termen lung, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă şi de investiţii care rămân aici, plus impozitele şi taxele plătite.
CEZ are direcţii de dezvoltare multiplă, una dintre aceste direcţii este energia nucleară - în contextul epuizării combustibililor fosili. Energia regenerabilă este o altă direcţie, una dintre ţările în acest segment pe care CEZ şi-a focalizat atenţia este România.
Consumul total de energie electrică în Cehia este de două ori peste cel din România.
Jumătate din investiţiile din România sunt focalizate pe energie verde, în cele trei parcuri eoliene, investiţii de 1,1 miliarde de euro.
Energia eoliană este cea mai ieftină alternativă în ideea atingerii ţintelor asumate cu Uniunea Europeană pentru anul 2020.
Dragoş Damian, CEO Terapia
Numai după ce treci printr-o fabrică şi auzi zumzetul maşinilor de cusut, al aparatelor de sudură sau click-urile capacelor sticluţelor de sirop de tuse poţi să înţelegi ce înseamnă industria şi să o iubeşti.
România exportă medicamente în 98 de ţări. Avem 25 de capacităţi industriale în toată ţara (în industria farmaceutică).
Nu contribuim cu mult la PIB, circa 1%, dar suntem mândri de acest procent. Totuşi, în Slovenia, o ţară mai mică, industria farmaceutică contribuie cu peste 20% din PIB.
În 2007 s-au consumat 518 milioane de cutii de medicamente în România, iar în 2011 471 de milioane de cutii.
În schimb piaţa farma, a crescut valoric în perioada 2007-2011 de la 4,5 miliarde de lei la 9 miliarde de lei.
În aceeaşi perioadă, numărul de cutii de medicamente produse locat a scăzut cu 40%, la 190 de milioane. Balanţa farma este net în favoarea importurilor.
Pierderile cumulate de venituri (cât ar fi putut vinde producătorii români) se ridică la 0,2% din PIB între 2006 şi 2011. Industria farmaceutică a disponibilizat în perioada de criză.
Balanţa comercială în industria farmaceutică este net favorabilă importurilor. Piaţa este acoperită 80% din medicamente de import, restul fiind româneşti.
Termenul de plată a devenit un termen de competiţie în industria farmaceutică. Un termen de plată mai mare acordat face o companie să fie mai bună decât alta indiferent de diferenţele de inovare dintre cele două.
Dintr-un venit brut de 100 de ron în această industrie, 20 ron sunt discount pentru canalele de distribuţie, iar 25 ron taxa claw-back. Nicio altă industrie nu este "amendată" aşa cum este industria farma în acest moment în România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
