În iulie exporturile au ajuns la 3,8 mld. euro, în urcare cu 11,5% faţă de nivelul din aceeaşi lună de anul trecut, ritmul de creştere continuând să se tempereze, după avansuri de 30-50% în primele cinci luni ale anului, în contextul crizei datoriilor care afectează ţările din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.
Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă contribuţia lor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat sâmbătă că multe dintre ţările care păreau că îşi reiau creşterea economică "au început să dea înapoi", guvernarea în România urmând să se se desfăşoare în continuare sub semnul prudenţei.
"Vedem toţi că multe dintre ţările care păreau că-şi reiau creşterea economică au început să dea înapoi din punctul de vedere al creşterii, al şomajului. De aceea, guvernarea noastră în continuare se va desfăşura sub egida prudenţei. Ştim ce avem de făcut în situaţia în care se deteriorează mediul economic în Europa. Suntem pregătiţi şi ne rugăm la Dumnezeu şi la Germania, Italia, Franţa, Spania, care sunt pieţele pe care noi exportăm, să-şi menţină un nivel de creştere acceptabil pentru ca influenţa pe România să fie cât mai mică", a spus preşedintele, citat de Mediafax.
Şi premierul Emil Boc a ţinut să spună că datele privind evoluţia economiei în foarte multe ţări din Uniunea Europeană şi alte zone sunt destul de proaste şi relevă continuarea crizei economice şi diminuarea nivelului de creştere economică, ceea ce indirect poate afecta şi creşterea economică a României. Pentru acest an, totuşi România rămâne "în graficul" unei creşteri economice de 1,5%, a dat asigurări premierul.
Redirecţionarea exporturilor
Din datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică privind comerţul internaţional reiese că în ultimele trei luni exporturile către ţările din afara Uniunii Europene au început să câştige teren, ritmurile de creştere comparativ cu aceleaşi luni din 2010 fiind de 20-40%. Dacă exporturile către ţările din Uniunea Europeană au crescut în iulie cu doar 5,8% faţă de aceeaşi lună din 2010, avansul exporturilor spre ţările din afara UE au avansat cu 26,1%.
De altfel, premierul a afirmat că România trebuie să îşi diversifice piaţa de export dincolo de Uniunea Europeană, bazându-se pe bunele relaţii tradiţionale cu ţările din Orient, în condiţiile în care perspectivele economice internaţionale se înrăutăţesc şi pot afecta creşterea economică pentru anul viitor.
"România trebuie să îşi maximizeze toate avantajele astfel încât să îşi poată asigura creşterea economică în 2012. Nu cred că vom avea probleme să rămânem în graficul creşterii economice de 1,5% în 2011, dar în contextul înrăutăţirii perspectivelor economice mondiale anul 2012 trebuie să fie extrem de bine pregătit, cu decizii care să susţină activitatea economică", a spus Boc după o întâlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri.
Se înrăutăţesc prognozele
Nici semnalele venite de la oficialii BNR şi de la bancherii comerciali privind perspectivele economice nu sunt foarte încurajatoare.
Estimarea de creştere economică pentru 2012 ar putea fi revizuită semnificativ în jos, la 2,5%, având în vedere contextul internaţional şi încetinirea exporturilor, potrivit declaraţiilor lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. În prezent, majoritatea estimărilor de creştere economică pentru 2012 sunt incluse în intervalul 3,5-4%.
"Perspectivele de creştere economică ar putea să necesite revizuiri în sens descendent, având în vedere contextul internaţional şi pierderea de tracţiune a exporturilor", a spus Lazea, susţinând că opiniile sunt personale.
În această situaţie, deficitul bugetar ESA s-ar situa la aproximativ 4,2% din PIB, peste ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană, de 3% din PIB.
Lazea a afirmat că şi într-un scenariu optimist, în care creşterea economică va fi de 4%, deficitul bugetar va depăşi anul viitor ţinta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul (ESA 95).
Dacă nervozitatea pieţelor de pe pieţele financiare se menţine, s-ar putea transfera şi pe piaţa internă, astfel că finanţarea deficitului ar deveni mai scumpă, cheltuielile guvernamentale cu dobânzile urmând să crească. În opinia lui Lazea, guvernul ar trebui să identifice urgent măsuri suplimentare de reducere a deficitului bugetar cu circa un procent din PIB.
BCR, cea mai mare bancă după active, a revizuit în scădere prognozele de creştere economică pentru acest an şi pentru anul viitor, la 1,4% şi, respectiv, 2,9%, din cauza riscului crescut de contagiune de pe pieţele externe, potrivit economistului-şef al băncii Lucian Anghel.
BCR nu mai vede creşterea PIB de 2%
BCR şi-a ajustat prognoza privind creşterea economică pentru acest acest an, de la 2% la 1,4%, estimarea privind anul viitor fiind modificată în jos, la 2,9%. "Economia a crescut în trimestrul doi datorită stocurilor. Companiile au produs pentru a livra ulterior. Comenzile noi s-au redus însă în ultimele luni, ceea ce înseamnă că aceste stocuri vor scădea. Cererea externă s-a diminuat", a declarat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. El consideră că în a doua jumătate a anului construcţiile şi consumul vor fi elemente pozitive. Autorităţile române şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5% şi de 3,5-4% pentru 2012. Economistul BCR nu exclude riscul unui derapaj fiscal în anul electoral 2012, însă prezenţa FMI în România poate garanta o limită rezonabilă a abaterii de la ţinta de deficit bugetar pentru anul următor.
Deficitul comercial a continuat să scadă
Deficitul comercial a continuat trendul descendent în luna iulie, coborând cu 3,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, la 636,4 milioane de euro.
Exporturile au urcat cu 11,5% faţă de luna iulie de anul trecut, la 3,78 miliarde de euro, în timp ce ritmul de creştere al importurilor a fost de 9,1%, la 4,4 miliarde de euro.
În aprilie şi mai deficitul comercial s-a adâncit în ciuda menţinerii unei performanţe bune a exporturilor, pentru că importurile au urcat în paşi mai mari.
Cumulat pe primele şapte luni ale acestui an, deficitul comercial a scăzut cu 5,5%, la 5,24 miliarde de euro, exporturile crescând mai rapid decât importurile.
România are şansa să ducă inflaţia sub 3%
România are şansa istorică de a diminua inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, acest scenariu fiind posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită ferm de politicile fiscale şi salariale, potrivit economistului-şef al BNR Valentin Lazea. "România are acum şansa de a se apropia de zona euro la inflaţie. O asemenea şansă nu se va mai repeta în următorii 10-15 ani. Politicile monetare trebuie reîntărite, iar politicile fiscale laxe trebuie să ia sfârşit. Actuala generaţie nu a plătit pentru că în trecut a trăit pe datorie." Dacă politica monetară a BNR va fi sprijinită ferm de politicile fiscale şi salariale, este posibilă atingerea unei inflaţii de 3,5% în 2012, cu perspective de reducere a indicatorului la sub 3% în 2013-2014, consideră Lazea. În iulie preţurile de consum au scăzut pentru a doua lună consecutiv, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,85%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
