Ministerul Finanţelor a vândut ieri obligaţiuni de stat pe 10 ani în valoare de 226,5 mil. lei, reprezentând mai mult de jumătate din suma programată, dar la un randament mediu de 7,59% - cel mai ridicat nivel din iulie 2005, când randamentul era de 7,8%.
Aşa se face că licitaţia de titluri de stat pe un an de marţea trecută a eşuat, Ministerul Finanţelor respingând în bloc ofertele. Ca atare, unii jucători se aşteptau ca şi licitaţia de ieri să fi avut aceeaşi soartă, mai ales că statul este în general acuzat de bancheri că se concentrează pe preţ, neglijând obiectivul de promovare a instrumentelor cu scadenţe cât mai lungi.
Totuşi Finanţele au luat ieri 226 mil. lei, acceptând un randament maxim de 7,65%, ofertele cu preţ mai mare fiind respinse.
Băncile erau dispuse să plaseze 566 mil. lei, menţinându-se nivelul mai slab de acoperire a sumei programate de Finanţe care s-a înregistrat în ultima perioadă, după ce în lunile anterioare fuseseră consemnate suprasubscrieri şi de trei ori.
Diminuarea disponibilului de lichiditate de pe piaţă s-a reflectat şi în sincopele de acum o săptămână, când BNR a fost nevoită să injecteze 5,5 mld. lei în două zile la rând prin operaţiuni repo.
Presiunile legate de constituirea rezervelor minime obligatorii au reapărut în ultimele două zile, când ratele de referinţă ROBOR pe o zi s-au situat la peste 5% pe an.
Decizia de marţi a Ministerului Finanţelor de a respinge ofertele băncilor pentru a întrerupe tendinţa ascendentă a randamentelor la un an - care săriseră deja la 6,64% faţă de 6,19% în iulie - indică un anumit confort legat de disponibilităţile din trezorerie. Potrivit unor surse de pe piaţă, fondul tampon constituit în trezorerie se ridică la echivalentul a circa 1,5 miliarde de euro.
În condiţiile scăderii rapide a inflaţiei motivele investitorilor de a cere dobânzi ridicate la titlurile de stat se vor diminua. De asemenea, presiunile recente legate de lichiditatea de pe piaţă ar putea fi rezolvate în măsura în care BNR va lua în calcul în această toamnă o reducere a rezervelor minime obligatorii la lei.
De-abia din luna mai a acestui an Ministerul Finanţelor a început să emită consecvent obligaţiuni de stat pe 10 ani, după o pauză de peste trei ani. Luând în calcul şi titlurile emise pe piaţa externă, ponderea datoriei pe termen mai lung începe să crească.
Lipsa unui volum mai mare de instrumente pe termen lung şi a unor curbe de randamente consistente este principala problemă invocată de bancheri atunci când explică de ce nu încurajează creditarea în moneda naţională.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
