Calitatea activelor din sistemul bancar românesc este slabă şi s-ar putea înrăutăţi anul viitor, trend comun în majoritatea ţărilor din regiune în contextul crizei din zona euro, iar trendurile în privinţa profitabilităţii, capitalizării şi finanţării vor continua, potrivit unui raport al agenţiei de rating Fitch.
Calitatea activelor s-a aflat în acest an pe un trend negativ în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est din cauza creşterii lente a economiei şi a şomajului (Bulgaria, România, Polonia, Cehia şi Slovacia).
În Ungaria, România şi parţial Polonia acest trend a fost exacerbat de deprecierea monedelor locale, în viziunea Fitch.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, a declarat recent că sistemul bancar românesc este stabil, iar solvabilitatea este "destul de bună". Însă, ca şi anul trecut, şi în 2011 sistemul bancar va înregistra pierderi din cauza acumulării de credite neperformante, care vor accentua rezultatul negativ în ultimul trimestru.
Fitch avertizează că degradarea în continuare a calităţii activelor în Bulgaria, România şi Croaţia, fără o consolidare a capitalului, ar putea duce la revizuirea perspectivei sectoarelor bancare din aceste ţări de la stabilă la negativă. În prezent, doar Ungaria şi Slovenia au perspectivă negativă, reiese dintr-un raport al agenţiei de evaluare financiară Fitch.
Chiar dacă se aşteaptă la o înrăutăţire a calităţii activelor anul următor în România, Fitch anticipează o menţinere a trendurilor în privinţa profitabilităţii, capitalizării şi finanţării. În timp ce activele şi profitabilitatea se află la un nivel slab, sectorul bancar românesc are capitalizare şi finanţare medii.
Din cauza încetinirii economice din zona euro, şi în consecinţă în Europa Centrală şi de Est, Fitch se aşteaptă ca împrumuturile neperformante să continue să crească anul următor. În plus, o agravare a crizei în uniunea monetară ar conduce la o deteriorare mai puternică a trendurilor calităţii activelor în Europa Centrală şi de Est.
Perspectiva comună a sectorului bancar din regiune rămâne stabilă, dar este afectată de încetinirea creşterii economice, înrăutăţirea calităţii activelor şi eventuale probleme de finanţare. Riscurile sunt mai mari în Slovenia şi Ungaria. În Bulgaria, România şi Croaţia trendurile negative s-au menţinut, însă cele trei ţări îşi păstrează o anumită flexibilitate în a absorbi şocuri. Pentru băncile din Polonia, Cehia şi Slovacia, perspectiva stabilă reflectă o situaţie mai bună a activelor, finanţării şi rezultatelor.
Fitch evaluează calitatea sectorului bancar din România cu rating "D", pe o scară de la "A" (cea mai ridicată) la "E" (cea mai scăzută), la fel ca alte patru ţări din totalul celor opt analizate. Polonia, Cehia şi Slovacia au toate calificativul "C".
Industria bancară românească are un rating de viabilitate de "bb", reprezentând media calificativelor băncilor de pe piaţa locală. Ratingul de viabilitate este atribuit băncilor pentru a clarifica sursa solidităţii financiare a acestora. Acest calificativ exclude sprijinul extraordinar care ar putea proveni din afara băncii, ca şi potenţialul beneficiu adus de măsuri extraordinare, inclusiv restructurarea datoriilor.
Marile grupuri bancare active în regiune, între care cele mai importante sunt UniCredit, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo şi Société Générale, îşi vor menţine în mare parte prezenţa în regiune şi îşi vor susţine subsidiarele, dacă va fi necesar, însă vor distribui mai strict capital şi finanţare, se arată în raport. Băncile mai mici ar putea lua în calcul eventuale retrageri din regiune, dar vânzările de active, chiar şi pe pieţe mai atractive, va fi dificilă fără o eventuală calmare a crizei financiare. Ratingurile pe termen lung reflectă sprijinul potenţial din partea grupurilor-mamă. Totuşi, în cazurile României şi Bulgariei, (ambele cu rating "BBB-"), calificativele pe termen lung ale băncilor sunt de obicei la plafonul ratingului suveran, ia perspectiva o reflectă pe cea a ţării.
Fitch reaminteşte că cel mai ridicat potenţial de fuziuni şi achiziţii există în Polonia (din cauza consolidării reduse şi a prezenţei unor grupuri bancare cu dificultăţi), Bulgaria şi România (dacă băncile elene se decid să se retragă), respectiv Slovenia (din cauza prezenţei slabe a grupurilor străine şi a capacităţii slabe a unor acţionari de a oferi sprijin).
O agravare puternică a crizei datoriilor suverane, însoţită de recesiune, ar putea conduce la retrogradări pentru băncile din Europa Centrală şi de Est, întrucât ratingurile grupurilor-mamă s-ar afla de asemenea sub presiune. Calificativele de viabilitate ar fi reduse, întrucât economiile din Europa Emergentă ar fi lovite de declinul cererii de export, probleme la accesarea de finanţare şi deprecierea monedelor.
Băncile din regiune au o expunere directă foarte redusă faţă de periferia zonei euro. În consecinţă, analiştii Fitch sunt mai îngrijoraţi de eventualul impact al unor efecte de rundă a doua ale crizei din zona euro. Două dintre acestea, calitatea activelor şi disponibilitatea finanţării, ar putea avea anul următor cel mai puternic impact în regiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
