Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a ajuns să aibă acum una dintre cele mai optimiste prognoze privind creşterea economică a României în acest an, de 1,8-2,3%, se pregăteşte să reducă estimările, discuţiile de până acum indicând o posibilă ajustare cu 0,5-0,8%, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.
Astfel, noua prognoză de creştere economică pentru 2012 ar urma să oscileze în jurul a 1,3%, faţă de nivelul central ţintit acum, de 2%. Pentru 2011, FMI are în vedere, în schimb, îmbunătăţirea estimărilor privind creşterea economică, de la 1,5% spre 2-2,5%.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că dacă zona euro va intra în recesiune în a doua parte a acestui an, aşa cum prognozează unii analişti, România va fi în dificultate şi creşterea economică "va fi frânată". "Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de 1,5%, au în vedere exact o posibilă recesiune (în zona euro - n. red.)." Preşedintele estimează o creştere de 2,5% pentru 2011.
Banca Mondială şi BERD au ajustat deja prognozele privind creşterea economică în anul 2012, la 1,5%, şi, respectiv, 0,8%.
Discuţiile autorităţilor române cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene ar trebui să se concretizeze într-o serie de răspunsuri la problemele României, cea mai importantă fiind stimularea creşterii economice şi prevenirea reintrării în recesiune. De fapt, consolidarea creşterii economice este obiectivul principal al noului program cu FMI şi CE, de tip preventiv, parafat anul trecut.
Rămâne de văzut cu ce soluţii vor veni experţii internaţionali aflaţi în vizită la Bucureşti în perioada 25 ianuarie - 4 februarie pentru a stimula creşterea economică.
"O creştere economică de aproximativ 1,5% este încă optimistă în contextul european de acum, cu o încetinire inevitabilă a cererii externe, efect de bază nefavorabil de la agricultură, şi presiuni la nivelul finanţării din cauza cerinţelor de capital. Mi-e greu să cred că puteam să avem o creştere economică de peste 1%. Depinde foarte mult de ce se va întâmpla pe plan extern", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, care a ajustat prognoza de creştere a PIB pe 2012 de la 2% la 0,5%.
Ajustarea prognozelor dă peste cap din nou bugetul şi veniturile, o creştere economică mai mică urmând să fie însoţită de o scădere a încasărilor bugetare.
O prognoză cât mai corectă a PIB este esenţială pentru construcţia bugetului anual, însă experienţa arată că autorităţile s-au bazat şi în anii trecuţi pe ipoteze nefundamentate, care au fost repede infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor. Şi instituţiile financiare internaţionale şi-au ajustat în ultimii ani din mers estimările privind creşterea economică, care au fost uneori departe de realitate.
În ceea ce priveşte ţinta de deficit de 1,9% din PIB pe metodologia cash, Dumitru spune că a fost prudentă, existând un "buffer" care să ne permită să nu depăşim 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA), nivel care este "crucial" pentru România.
Dacă zona euro va intra în recesiune, faptul că România va evita recesiunea este un succes. Dumitru a explicat că o creştere economică de 1-2 % ar fi posibilă în ipoteza atingerii obiectivului ambiţios de atragere a 6 mld. de euro fonduri europene.
Când FMI anunţa în toamna anului trecut intervalul de 1,8-2,3% pentru creşterea PIB în 2012, susţinea că nivelul este condiţionat şi de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi de redresarea cererii interne, care încă dă semnale pesimiste.
Până în toamna anului 2011, oficialii avansau pentru anul 2012 o creştere de 3,5-4%. Însă, în cele din urmă, prognoza de creştere economică pe care a fost fundamentat bugetul pentru acest an a fost stabilită de Guvern prin consultare cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Iar autorităţile române au preluat intervalul anticipat de FMI.
Cine a mai ajustat prognozele
Ajustarea prognozei FMI se înscrie în tendinţa conturată de la începutul acestui an, de reducere a estimărilor privind creşterea economică având în vedere contextul internaţional şi încetinirea comerţului extern.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit recent prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 0,8%, de la 1,1%, ca urmare a încetinirii economice din zona euro. În raportul anterior privind perspectivele ţărilor în care operează BERD, din luna octombrie, banca a înrăutăţit puternic estimarea de creştere economică a României, de la 3,8% la 1,1%. BERD a amintit că până recent economia României se afla pe drumul de a înregistra o creştere economică robustă în acest an după recuperarea modestă de anul trecut. Însă, încetinirea economică din zona euro are deja un impact semnificativ de atenuare asupra exporturilor României, iar o continuare a înrăutăţirii este probabilă în lunile următoare, în viziunea BERD.
Şi Banca Mondială, care avea o estimare destul de optimistă, a revizuit în scădere cu mai mult de 2% prognoza privind creşterea economică a României, pe fondul crizei euro şi a datoriilor pe termen scurt. Economiştii Băncii Mondiale consideră că ţara noastră va înregistra în 2012 un avans de doar 1,5% faţă de 3,7% cât era prognoza din iunie 2011. Banca Mondiala a avertizat că unele ţări, printre care şi România, se bazează prea mult pe capitalul străin al băncilor, fapt ce le face extrem de vulnerabile în faţa unei retrageri de capital.
Comisia Europeană a tăiat în noiembrie 2011 prognoza de creştere pe 2012 de la 3,7% la 2,1%, anticipând că plusul PIB va fi realizat în principal cu ajutorul motorului investiţiilor publice şi al revenirii consumului privat, în timp ce exporturile vor deveni un factor de sprijin mai puţin solid din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice din Europa.
Creşterea economică va încetini în acest an sub presiunea crizei datoriilor suverane, analiştii băncilor comerciale revizuindu-şi estimările în jos spre 0,5-1,5%. La deteriorarea perspectivelor de creştere economică în zona euro şi perspectivele încetinirii activităţii de creditare se adaugă şi efectul negativ mai mare din partea agriculturii - ca urmare a comparaţiei cu producţia agricolă de excepţie din 2011 şi a secetei dinspre finele anului.
Ce găseşte FMI la Bucureşti
România a respectat majoritatea indicatorilor agreaţi cu FMI şi Comisia Europeană, însă pe lista "provocărilor" pentru acest an figurează în continuare reducerea arieratelor, privatizările şi managementul privat la companiile de stat.
Discuţiile autorităţilor române cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene ar trebui să se concretizeze şi în găsirea unor soluţii de stimulare a economiei după trei ani de austeritate.
Reprezentanţii FMI au avut joi discuţii la Ministerul Finanţelor cu ministrul Gheorghe Ialomiţianu, dar şi cu şeful Fiscului Sorin Blejnar. Gradul de colectare a veniturilor şi taxarea averilor nedeclarate s-au aflat pe agenda discuţiilor Fiscului cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene. Datele oficiale anunţate de Ministerul Finanţelor joi-seară indică respectarea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB.
Însă, nu doar deficitul bugetar a intrat pe o tendinţă solidă de scădere anul trecut, ci şi inflaţia s-a redus rapid în ultima jumătate de an. Vineri, misiunea FMI a ajuns şi la Banca Naţională.
Misiunea comună a FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale a început în 25 ianuarie a patra evaluare a acordului stand-by preventiv, într-un context social tensionat, dominat de proteste. Misiunea ar urma să se încheie în 6 februarie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
