Reformele in curs de implementare in sistemul romanesc de pensii sunt insuficiente pentru asigurarea sustenabilitatii fiscale, amenintata, alaturi de sistemul public de pensii, de imbatranirea populatiei, potrivit Fondului Monetar International (FMI).
"Pe langa schimbarile directe din sistemul de pensii, precum cresterea varstei de pensionare, in special pentru femei, alte reforme structurale, destinate in special cresterii ratei de angajare, par mai promitatoare", se arata intr-un raport realizat de FMI.
Una dintre conditiile necesare consolidarii fiscale este ca veniturile suplimentare la buget sa nu fie cheltuite imediat. In cazul in care veniturile obtinute de fondurile de pensii, rezultate din cresterea ratei de angajare, ar fi cheltuite imediat pentru actualii pensionari, sustenabilitatea fiscala nu se va imbunatati, noteaza FMI.
Sustenabilitatea fiscala nu va fi imbunatatita nici in cazul in care ar fi realizate economii in cadrul sistemului de pensii, daca aceasta situatie ar conduce la suplimentarea sumelor cheltuite in alte sectoare bugetare.
FMI considera ca majorarea ratei de angajare reprezinta una dintre cele mai eficiente metode pentru cresterea contributiilor la sistemul actual de pensii.
In prezent, rata este de 56%, ceea ce inseamna ca raportul dintre numarul de adulti care lucreaza si pensionari este de 0,38, iar majorarea acestei rate ar putea permite limitarea cresterii acestui raport, avans determinat de imbatranirea populatiei.
Analistii mentioneaza ca, in cazul in care rata de angajare va atinge nivelul de 75%, al celui mai bine plasat stat la acest capitol, Norvegia, raportul se va deteriora moderat pana in 2032, pentru ca dupa acest moment cresterea ponderii persoanelor in varsta sa fie inevitabila. Efectele vor fi insa mai reduse in cazul in care rata de angajare va creste.
"Politicile destinate cresterii ratei fertilitatii ar putea, de asemenea, sprijini sustenabilitatea sistemului de pensii, desi castigurile vor fi moderate pe termen mediu, intrucat cheltuielile legate de educatie se vor majora imediat, in timp ce efectul asupra contributiilor se va vedea ulterior", se spune in raport.
Potrivit scenariului FMI, bugetul primar al Romaniei, care nu include cheltuielile aferente datoriei publice, va fi echilibrat in acest an, in ambele variante luate in calcul - sistemul actual de pensii si un sistem de pensii reformat. In intervalul 2008-2010, deficitul primar va fi de 0,2% din PIB in cazul sistemului reformat, in timp ce pentru sistemul actual este anticipat echilibru bugetar in 2008 si deficit de 0,1% in 2009 si 2010.
"Initial, dezechilibrul primar este modest, dar dupa 2030 se accelereaza, in conformitate cu deteriorarea raportului dintre pensionari si angajati. In prima etapa, reformele vor pune presiuni suplimentare in sistemul public de pensii, insa pana in 2050 va fi inregistrata o diferenta de 0,3% din PIB in favoarea sistemului reformat", se mentioneaza in raport.
Necesitatea cresterii varstei de pensionare a fost mentionata si de Banca Mondiala, care estimeaza ca implementarea reformelor din sistemul de pensii va permite Romaniei ca in 2025 cheltuielile din acest domeniu sa fie inferioare celor din 2004, ca pondere in PIB. In cazul in care Romania nu va adopta masurile necesare, cheltuielile vor creste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
