Cel mai probabil BNR va rata anul acesta tinta de inflatie, nivelul de la sfarsitul anului urmand sa treaca de 5%, ceea ce ar putea impune o crestere abrupta a dobanzii in 2008, poate chiar la peste 10%, apreciaza FMI intr-o analiza publicata ieri.
Fondul ramane la teza ca BNR continua sa-si concentreze atentia mai degraba asupra aprecierii leului, decat pe inflatia viitoare, si recomanda bancii centrale majorarea "imediata" a dobanzii de politica monetara, pana la circa 8%.
FMI facea o recomandare similara in primavara lui 2006, in urma evaluarii anuale conform Articolului IV din statutul institutiei, in conditiile in care prognoza ca inflatia urma sa fie de 6,5% la sfarsitul anului trecut. Pana la urma, inflatia a fost de 4,87%. FMI considera ca aprecierea constanta a leului pe parcursul lui 2006 a ajutat la scaderea inflatiei de baza sub nivelurile asteptate. De asemenea, invoca faptul ca o parte din excesul de cerere de consum a fost alimentat de importuri.
Pe de alta parte, FMI remarca faptul ca scaderea "neasteptata" a inflatiei la sfarsitul lui 2006 a facut ca dobanda reala efectiva sa urce in mod clar peste nivelul neutral, de echilibru, estimat la 2%. FMI crede insa ca perspectivele pentru 2007 s-au deteriorat intre timp.
BNR tocmai a operat luni cea de-a patra reducere consecutiva a dobanzii de politica monetara, ajungand la 7% si indicand o viziune complet opusa celei a Fondului.
"Asa cum a subliniat recent guvernatorul BNR, in ceea ce priveste inflatia suntem mult mai optimisti decat FMI. Decizia Consiliului de Administratie pleaca de la ideea ca avem date sa fim mai optimisti", a comentat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului. El sustine ca din punctul de vedere al BNR reducerile de dobanda nu sunt privite ca masura de contracarare a aprecierii leului. "Nu avem aceasta tinta. BNR nu urmareste cursul", a mai spus Vasilescu. Totusi, oficialii bancii centrale admiteau la inceputul acestui an ca tocmai pentru a frana aprecierea leului au limitat drastic sterilizarile de lichiditati incepand din decembrie 2006.
De cealalta parte, FMI considera ca majorarea imediata a dobanzii la 8% ar reprezenta doar o intarire modesta a mixului de politici macroeconomice, avand in vedere preconizata relaxare fiscala, insa ar da un semnal util privind angajamentul BNR fata de tintirea inflatiei. De asemenea, FMI apreciaza ca economia deja se supraincalzeste. "Un salt brusc al dobanzii in viitor nu ar fi atat de mult consecinta intarzierilor in intarirea politicii monetare, ci ar reflecta consecintele inflationiste ale expansiunii fiscale actuale", se spune in analiza FMI. De altfel, FMI sustine in continuare ca deficitul bugetar ar trebui sa nu depaseasca 1% din PIB.
In mare parte, Fondul mentine tonul si recomandarile din analiza din urma cu un an, desi viziunea sa pesimista in raport cu cea a autoritatilor romane nu a fost confirmata de datele macroeconomice de la sfarsitul lui 2006.
Acum, FMI considera ca intreg mixul de politici economice este expansionist, nu doar segmentul de politica fiscala.
Expertii Fondului se arata preocupati de ideea de a intelege de ce inflatia se situeaza in interiorul sau in afara intervalului tintit de BNR si in ce masura actuala rata de dobanda este suficienta pentru a readuce economia in echilibru.
Conform calculelor FMI, chiar si dobanda de 7,5% de la nivelul lunii aprilie era de fapt in termeni reali "doar marginal" peste rata neutra de 2% si era astfel putin eficienta pentru limitarea decalajului dintre cerere si oferta interna. Intre timp, dobanda a coborat cu inca jumatate de punct, chiar daca inflatia anuala a urcat usor in aprilie si mai, de la 3,66% in martie la 3,81% la sfarsitul lunii mai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
