Economia romaneasca inregistreaza o crestere rapida, evolutie care accentueaza unele dezechilibre, fiind nevoie de masuri pentru mentinerea stabilitatii financiare, continuarea dezvoltarii si transferul beneficiilor catre populatia rurala, scrie cotidianul britanic Financial Times (FT).
FT relateaza, intr-o serie de articole publicate vineri despre Romania, ca o parte din populatie beneficiaza de cresterea prosperitatii, in conditiile unui avans semnificativ al numarului locurilor de munca in Romania.
Producatori auto precum Renault si firme din sectorul tehnologic, ca Hewlett-Packard si Oracle, si-au extins activitatile in Romania. Anul trecut investitiile straine directe au atins noua miliarde de euro si s-ar putea plasa la 9-10 miliarde de euro in 2007, potrivit estimarilor Fondului Monetar International (FMI).
Sustinuta de majorarea investitiilor, de fondurile de aproximativ trei miliarde de euro trimise anual de romanii care lucreaza in strainatate si de expansiunea rapida a creditarii, in special a imprumuturilor acordate persoanelor fizice, economia a avansat cu 8% in 2006. Salariile au crescut si standardele de viata au urcat, de asemenea, rapid.
Dezvoltarea economica a avut consecinte surprinzatoare, noteaza FT.
Britanicii si alti vest-europeni erau ingrijorati de posibilitatea unui aflux mare de muncitori romani, dupa aderarea la UE, la 1 ianuarie, dar numarul emigrantilor nu este atat de mare precum s-a anticipat, in vreme ce cresterea salariilor ar putea determina revenirea unor angajati in Romania. In prezent, salariul mediu, in termeni de putere de cumparare, reprezinta circa 30% din nivelul platit in Europa de Vest, comparativ cu 45% in cazul altor state central si est-europene.
Oferta inferioara cererii de muncitori calificati si semi-calificati in unele industrii, precum constructiile si textilele, a condus la recrutarea si angajarea de personal din Moldova, Ucraina sau China.
Pe de alta parte, dezvoltarea economica rapida accentueaza dezechilibrele, existand riscul subminarii stabilitatii financiare si a cresterii economice, potrivit FT. Autoritatile fiscale si monetare trebuie sa fie vigilente, in urmatoarele luni, pentru a preveni o posibila stopare a progresului economic, pe fondul nivelului ridicat al deficitului de cont curent, de 11% din Produsul Intern Brut (PIB).
Inflatia a scazut de la 12% la mai putin de 5% in perioada mentionata, dar acest trend s-ar putea inversa rapid, in conditile cresterii economice de circa 8% in 2006, a avansului salariilor si a majorarii creditelor pentru persoane fizice, a precizat guvernatorul BNR.
O alta provocare pentru autoritati este extinderea beneficiilor dezvoltarii economice catre locuitorii din zonele rurale, circa jumatate din populatia de 22 de milioane de locuitori a Romaniei. Majoritatea populatiei rurale este saraca, comparativ cu standardele europene, confruntandu-se cu lipsa unor servicii de baza si a unui loc de munca stabil. Prin modernizarea agriculturii si a industriei, investitiile straine vor elimina multe locuri de munca necalificate, iar romanii in varsta din regiunile rurale vor fi cei mai afectati.
"Exista o grupa de varsta care pierde noul tren, din pacate", apreciaza reprezentantul FMI la Bucuresti, Juan Jose Fernandez-Ansola.
Fenomenul este similar celui din statele dezvoltate, unde angajatii cu calificare redusa pierd teren, in urma avansului tehnologic. Cu toate acestea, evolutia este accentuata in Europa Centrala si de Est, si in special in Romania, intrucat tranzitia s-a realizat rapid in perioada dupa caderea comunismului.
Agricultura contribuie cu doar 10% la formarea PIB-ului Romaniei, dar in acest sector este angajata circa o treime din forta de munca totala.
Procentul de angajati din acest sector exclude cele 4,3 milioane de persoane care practica agricultura de subzistenta sau semi-subzistenta, aproape jumatate din numarul total existent la nivelul blocului comunitar, de noua milioane de persoane.
Statutul de membru al UE aduce fonduri importante, in cadrul Politicii Agricole Comune, dar va determina modificari importante pentru populatia dependenta de practicarea agriculturii.
Rezultatul ar trebui sa fie o imbunatatire semnificativa a sectorului de profil, in doar cativa ani, dar modernizarea, consolidarea si intensificarea concurentei va reduce cu cateva sute de mii numarul angajatilor si va scoate de pe piata producatorii mici, determinand probleme sociale.
Cele mai afectate vor fi un milion de gospodarii care practica agricultura de semi-subzistenta, prea mici pentru a ramane competitive. In Romania, dimensiunea medie a unei ferme este de doar 3,3 hectare, comparativ cu 18,7 hectare in cazul celor 15 state vechi membre ale UE.
Dezvoltarea infrastructurii, finantata din fonduri europene, va crea multe locuri de munca in zonele rurale, iar dezvoltarea turismului va aduce, de asemenea, oportunitati, a declarat ministrul agriculturii, Dan Motreanu.
Gabriella Barna, directorul unei agentii de formare profesionala din Timisoara, apreciaza ca retrainingul poate ajuta o parte dintre agricultori, dar eficienta acestor programe este limitata, in special in cazul persoanelor de peste 40 de ani.
Provocarile enumerate ar fi considerate dificile, chiar in cazul in care guvernul s-ar concentra, in continuare, asupra reformelor.
Cu toate acestea, implementarea unor reforme a fost oprita, dupa ce Romania a primit unda verde, in luna noiembrie, pentru aderarea la UE, iar guvernul a fost aproape de cadere, pe fondul unor probleme interne, fara legatura cu dezbaterile referitoare la politica economica, mai arata FT.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
