Autoritatile romane vor aborda prudent procesul de aderare la zone euro, in pofida recomandarilor Bancii Centrale Europene privind trecerea mai rapida la moneda unica, potrivit guvernatorului BNR, citat de cotidianul Financial Times.
Romania, care a aderat la Uniunea Europeana in ianuarie, ar putea indeplini criteriile de la Maastricht privind adoptarea monedei europene mai devreme decat s-a estimat initial, dar Isarescu vrea sa evite adoptarea euro inainte de "convergenta reala", a afirmat Isarescu.
"Adoptarea euro pare o decizie simpla, dar este una complicata, si trebuie sa realizam un echilibru intre a fi ambitiosi si a fi realisti", a spus guvernatorul BNR.
Romania, care inregistreaza o crestere importanta a investitiilor straine de portofoliu dupa aderare, vrea sa previna o evolutie similara celei din Ungaria, unde banca centrala a fost nevoita sa amane de doua ori termenul fixat pentru trecerea la euro, ceea ce a nemultumit investitorii si a provocat deprecierea forintului, a adaugat Isarescu.
FT noteaza ca Isarescu a relatat cu satisfactie o intalnire recenta cu presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, care a sugerat ca Romania ar putea stabili un obiectiv mai ambitios, referitor la adoptarea euro mai devreme de 2014, intreband: "De ce nu sunteti mai ambitiosi?". Guvernatorul bancii centrale romanesti i-a raspuns ca trecerea la euro doar pe baza criteriilor tehnice de la Maastricht este periculoasa.
"Daca vorbim numai de convergenta nominala, Romania poate realiza acest proces pe termen scurt. Dar, in lipsa unei convergente reale, (adoptarea euro - n.r) este, in mod clar, nefavorabila Romaniei", a afirmat Isarescu pentru FT.
Pentru a adopta euro in 2014, Romania ar trebui sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite in tratatul de la Maastricht si sa intre in asa-numitul Mecanism European al Ratelor de Schimb (ERM II), anticamera adoptarii euro, in 2012. Cu toate acestea, statul ar putea indeplini aceste cerinte in 2010 sau 2011, fapt recunoscut de presedintele BCE. Datoria publica este de 18% din Produsul Intern Brut (PIB), mult sub plafonul de 60% impus la Maastricht, iar deficitul bugetar pentru 2006 este estimat la circa jumatate din nivelul maxim de 3% din PIB.
Inflatia se mentine sub 5%, iar BNR are ca obiectiv scaderea sub 2%, in urmatorii trei ani, nivel care se incadreaza in limitele pentru aderarea la zona euro. Dobanda de politica monetara este de 8%, dar rata va scadea, in conditiile reducerii inflatiei spre 2%.
Cu toate acestea, Isarescu si-a exprimat ingrijorarea privind capacitatea Romaniei de a indeplini aceste criterii in mod sustenabil, in special cel referitor la inflatie, si in privinta altor amenintari pentru stabilitatea financiara pe termen lung, precum volatilitatea cursului de schimb. Avansul economic rapid, de circa 8% in 2006, cresterea rapida a salariilor si majorarea creditelor pentru persoane fizice exercita presiuni inflationiste, iar tendinta descendenta a inflatiei ar putea fi subminata, de asemenea, de nivelul ridicat al deficitului de cont curent, de aproape 11% din PIB, si de majorarea datoriilor pe termen scurt.
Intrarile semnificative de capitaluri straine au determinat aprecierea leului in raport cu euro, in ultimii doi ani, contribuind la limitarea cresterii preturilor. Inflatia a scazut de la 12% la mai putin de 5% in perioada mentionata, dar trendul s-ar putea inversa rapid. "Vrem sa ne asiguram ca dezinflatia nu este fortata de aprecierea monedei nationale", a adaugat Isarescu.
De asemenea, reformele structurale ar trebui initiate inainte de aderarea la euro, pentru a indeparta incertitudinile existente la nivel fiscal.
Managementul bugetului central are unele deficiente si sunt necesare reforme in sectoarele pensiilor, sanatatii si educatiei, pentru a creste predictibilitatea obligatiilor bugetare pe termen lung, a mai spus oficialul BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
