Bancile care afirma ca sunt probleme de lichiditati in piata au de fapt acumulate pozitii valutare impotriva leului, a sustinut ieri guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu.
"Uitandu-ma la pozitiile valutare ale bancilor, am vazut din nou lungiri de pozitii, desi nu la fel de mari ca in octombrie. Rog media, ca de data aceasta, daca cineva mai spune ca e lipsa de lichiditate, sa nu mai creada. Pentru ca are o conotatie mediatica", a spus ieri Isarescu la o conferinta organizata la BNR pe tema impactului crizei financiare asupra economiei romanesti.
La conferinta a participat conducerea BNR alaturi de doi ministi ai cabinetului Boc - de la Finante si IMM.
Guvernatorul a explicat ca incercarea de depreciere a leului din luna octombrie 2008 urmarea atingerea unui curs de 4,5 - 4,7 lei/euro si nu un nivel de 4,2 lei/euro, cum sugerau unii analisti. "Va garantez ca in mintea celor care au initiat atacul, 4,2 lei/euro era doar o etapa. Se dorea 4,5 - 4,7 lei/euro si mai sus. Cand fraiele sunt scapate, nu mai pot fi oprite. BNR a intervenit nu pentru ca apara un nivel de curs, ci pentru a apara moneda nationala. (...) Moneda nationala este un element esential al increderi in activitatea economica din Romania", a spus Isarescu.
Potrivit guvernatorului BNR, incercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, intr-adevar, pe fondul unei datorii private pe termen scurt mare, care este rezultatul eforturilor de cucerire a cotei de piata in care s-au antrenat bancile comerciale.
"Mai multe banci au spus ca le-am luat leii. Mai ridic inca o data intrebarea, pentru ca aceleasi banci au aparut pe prima pagina a ziarelor spunand ca au exces de lichiditate. Au umplut media spunand ca Banca Nationala, intr-o actiune ticaloasa, le-a luat leii. E ca si cum un om are 100 de lei in buzunar, intra in magazin, cumpara ceva, iar cand iese, urla 'mi-au luat leii'."
Isarescu a subliniat ca daca o banca lucreaza numai pe arbitraj valutar, exista mari probleme in a o califica drept banca, explicand ca o banca are interese pe termen lung, activitate comerciala, de unde apar profiturile solide.
Pe plan intern, pana in toamna anului 2008, Romania s-a zbatut intr-un exces de lichiditati, determinat de intrarile masive de capitaluri si capacitatea limitata a economiei de a le absorbi.
Isarescu a reafirmat ca in perioada 2005-2007, BNR a cumparat 10 mld. euro, suma care reprezenta in trecut mai mult decat inca o data baza monetara, subliniind ca banca centrala nu putea sa cumpere mai mult. Miscarea a fost facuta pentru a echilibra cursul de schimb.
"Noi, practic, cumparand 10 miliarde de euro, am tiparit bani. Si nu in orice cantitate, am dublat masa monetara. Ca sa nu genereze inflatie, i-am sterilizat. Procesul a fost extrem de greu."
Stabilitatea cursului a fost adusa in discutie de mai multe ori de guvernatorul BNR, care a subliniat ca este o problema vitala pentru economia romaneasca.
De la inceputul acestui an toate monedele de pe pietele emergente din regiune au fost sub o presiune puternica de depreciere, pe fondul cresterii aversiunii fata de risc a investitorilor internationali. Ieri, cursul a fost tranzactionat sub 4,29 lei pentru un euro la inchiderea sedintei interbancare, cu circa un ban sub nivelul din ziua precedenta, in timp ce valutele din regiune au avut o evolutie mixta. Guvernatorul BNR a declarat ca se observa anumite bubble-uri in sectoare precum cel bancar, imobiliare, retail, "care sunt acum cele mai galagioase", insa incadreaza situatiile din aceste domenii ca facand parte din ciclurile normale. Referindu-se la criza financiara internationala, Isarescu a subliniat ca o buna parte are un caracter virtual.
"Pericolul pentru noi este ca batandu-ne pe tinte, mai mult sau mai putin indepartate, sa uitam caracteristicile si particularitatile impactului crizei economice internationale asupra Romaniei. Cand efecte puternice si inevitabile ale crizei se vor resimti in Romania, noi o sa fim deja obositi."
Guvernatorul a anuntat ca vor fi revizuite in scadere toate prognozele de crestere economica, cel putin in economia mondiala, iar Romania nu poate sa ramana izolata de ce se intampla in lume.
"Avem particularitati ale ciclurilor economice, defazate fata de UE. Va trebui sa facem departajarea intre fenomenele reale de criza si dimensiunea virtuala, uneori exagerata, alteori denaturata, impinsa spre interese mai mult sau mai putin clare."
Isarescu a subliniat ca nu doreste adancirea fenomenelor de criza, mai ales daca tarile sunt in vecinatatea Romaniei, avand in vedere riscul de contagiune si reputational.
Constantin Nita, ministrul pentru IMM-uri, a aratat ca bancile nu finanteaza intreprinderile mici si mijlocii. "Domnul guvernator spune ca sunt lichiditati in piata. Dar aceste lichiditati nu ajung in economie. Inseamna ca stau in interbancar, in depozite. Dar atunci nu mai sunt banci. Desi sunt banci private si le intelegem, cateva lucruri ar putea sa faca si ele. Sa fie mai prietenoase cu IMM-urile. Nu finanteaza produsele cu cicluri lungi de productie, care merg la export", a spus Nita.
Ministrul afirma ca bancile care au dat credite IMM-urilor cu garantii din partea Fondului pentru garantare creat de stat se grabesc sa execute garantiile cand apar cele mai mici intarzieri la plata.
Isarescu dixit:
Va garantez ca in mintea celor care au initiat atacul, 4,2 lei/euro era doar o etapa. Se dorea 4,5 - 4,7 lei/euro si mai sus. Cand fraiele sunt scapate, nu mai pot fi oprite.
Mai multe banci au spus ca le-am luat leii. (...) Au umplut presa spunand ca Banca Nationala, intr-o actiune ticaloasa, le-a luat leii. E ca si cum un om are 100 de lei, intra in magazin, cumpara ceva, iar cand iese, urla "mi-au luat leii".
Daca o banca lucreaza numai pe arbitraj valutar, exista mari probleme in a o califica drept banca, explicand ca o banca are interese pe termen lung, activitate comerciala, de unde apar profiturile solide.
Pericolul pentru noi este ca batandu-ne pe tinte, mai mult sau mai putin indepartate, sa uitam caracteristicile si particularitatile impactului crizei asupra Romaniei. Cand efecte puternice si inevitabile ale crizei se vor resimti in Romania, noi o sa fim deja obositi.
Noua idee a autoritatilor: Daca luam bani de la CE, rambursarea sa fie acoperita din fonduri europene
Posibilul imprumut pe care statul intentioneaza sa-l contracteze de la institutii financiare internationale ar putea sa fie rambursat peste cativa ani, cand intrarile de fonduri comunitare vor fi semnificative, a aratat ieri guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Autoritatile evalueaza posibilitatea contractarii unui imprumut extern, fiind in discutii cu Comisia Europeana (CE), cat si cu FMI. "Responsabilitatea acestui efort se refera si la momentul de plata. Acest imprumut trebuie sa acopere acum o capacitate relativ limitata de absorbtie a fondurilor comunitare, dar sa aiba celalalt capat in perioada unor intrari mai mari de fonduri. Ne gandim ca rambursarea sa se faca si pe baza acestor fonduri", a spus Isarescu. Astfel, imprumutul ar functiona ca un avans al fondurilor europene de
30 de mld. euro, la care are dreptul Romania ca membru al UE. Fondurile sunt alocate pentru exercitiul bugetar 2007-2014, iar Romania a atras doar circa 1 mld. euro. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ca Romania se afla in discutii "de testare" cu cele doua institutii pentru a vedea volumul, structura si conditionalitatile unui eventual imprumut. "Suma o s-o stabilim dupa ce vedem toate conditiile. Daca nu ne convin, poate nu-l luam", a spus Pogea. La inceputul acestei saptamani o delegatie din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat in Ministerul Finantelor Bogdan Dragoi s-a aflat la Washington, unde a discutat cu oficialii FMI pe tema unui posibil acord.
"Uitandu-ma la pozitiile valutare ale bancilor, am vazut din nou lungiri de pozitii, desi nu la fel de mari ca in octombrie. Rog media, ca de data aceasta, daca cineva mai spune ca e lipsa de lichiditate, sa nu mai creada. Pentru ca are o conotatie mediatica", a spus ieri Isarescu la o conferinta organizata la BNR pe tema impactului crizei financiare asupra economiei romanesti.
La conferinta a participat conducerea BNR alaturi de doi ministi ai cabinetului Boc - de la Finante si IMM.
Guvernatorul a explicat ca incercarea de depreciere a leului din luna octombrie 2008 urmarea atingerea unui curs de 4,5 - 4,7 lei/euro si nu un nivel de 4,2 lei/euro, cum sugerau unii analisti. "Va garantez ca in mintea celor care au initiat atacul, 4,2 lei/euro era doar o etapa. Se dorea 4,5 - 4,7 lei/euro si mai sus. Cand fraiele sunt scapate, nu mai pot fi oprite. BNR a intervenit nu pentru ca apara un nivel de curs, ci pentru a apara moneda nationala. (...) Moneda nationala este un element esential al increderi in activitatea economica din Romania", a spus Isarescu.
Potrivit guvernatorului BNR, incercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, intr-adevar, pe fondul unei datorii private pe termen scurt mare, care este rezultatul eforturilor de cucerire a cotei de piata in care s-au antrenat bancile comerciale.
"Mai multe banci au spus ca le-am luat leii. Mai ridic inca o data intrebarea, pentru ca aceleasi banci au aparut pe prima pagina a ziarelor spunand ca au exces de lichiditate. Au umplut media spunand ca Banca Nationala, intr-o actiune ticaloasa, le-a luat leii. E ca si cum un om are 100 de lei in buzunar, intra in magazin, cumpara ceva, iar cand iese, urla 'mi-au luat leii'."
Isarescu a subliniat ca daca o banca lucreaza numai pe arbitraj valutar, exista mari probleme in a o califica drept banca, explicand ca o banca are interese pe termen lung, activitate comerciala, de unde apar profiturile solide.
Pe plan intern, pana in toamna anului 2008, Romania s-a zbatut intr-un exces de lichiditati, determinat de intrarile masive de capitaluri si capacitatea limitata a economiei de a le absorbi.
Isarescu a reafirmat ca in perioada 2005-2007, BNR a cumparat 10 mld. euro, suma care reprezenta in trecut mai mult decat inca o data baza monetara, subliniind ca banca centrala nu putea sa cumpere mai mult. Miscarea a fost facuta pentru a echilibra cursul de schimb.
"Noi, practic, cumparand 10 miliarde de euro, am tiparit bani. Si nu in orice cantitate, am dublat masa monetara. Ca sa nu genereze inflatie, i-am sterilizat. Procesul a fost extrem de greu."
Stabilitatea cursului a fost adusa in discutie de mai multe ori de guvernatorul BNR, care a subliniat ca este o problema vitala pentru economia romaneasca.
De la inceputul acestui an toate monedele de pe pietele emergente din regiune au fost sub o presiune puternica de depreciere, pe fondul cresterii aversiunii fata de risc a investitorilor internationali. Ieri, cursul a fost tranzactionat sub 4,29 lei pentru un euro la inchiderea sedintei interbancare, cu circa un ban sub nivelul din ziua precedenta, in timp ce valutele din regiune au avut o evolutie mixta. Guvernatorul BNR a declarat ca se observa anumite bubble-uri in sectoare precum cel bancar, imobiliare, retail, "care sunt acum cele mai galagioase", insa incadreaza situatiile din aceste domenii ca facand parte din ciclurile normale. Referindu-se la criza financiara internationala, Isarescu a subliniat ca o buna parte are un caracter virtual.
"Pericolul pentru noi este ca batandu-ne pe tinte, mai mult sau mai putin indepartate, sa uitam caracteristicile si particularitatile impactului crizei economice internationale asupra Romaniei. Cand efecte puternice si inevitabile ale crizei se vor resimti in Romania, noi o sa fim deja obositi."
Guvernatorul a anuntat ca vor fi revizuite in scadere toate prognozele de crestere economica, cel putin in economia mondiala, iar Romania nu poate sa ramana izolata de ce se intampla in lume.
"Avem particularitati ale ciclurilor economice, defazate fata de UE. Va trebui sa facem departajarea intre fenomenele reale de criza si dimensiunea virtuala, uneori exagerata, alteori denaturata, impinsa spre interese mai mult sau mai putin clare."
Isarescu a subliniat ca nu doreste adancirea fenomenelor de criza, mai ales daca tarile sunt in vecinatatea Romaniei, avand in vedere riscul de contagiune si reputational.
Constantin Nita, ministrul pentru IMM-uri, a aratat ca bancile nu finanteaza intreprinderile mici si mijlocii. "Domnul guvernator spune ca sunt lichiditati in piata. Dar aceste lichiditati nu ajung in economie. Inseamna ca stau in interbancar, in depozite. Dar atunci nu mai sunt banci. Desi sunt banci private si le intelegem, cateva lucruri ar putea sa faca si ele. Sa fie mai prietenoase cu IMM-urile. Nu finanteaza produsele cu cicluri lungi de productie, care merg la export", a spus Nita.
Ministrul afirma ca bancile care au dat credite IMM-urilor cu garantii din partea Fondului pentru garantare creat de stat se grabesc sa execute garantiile cand apar cele mai mici intarzieri la plata.
Isarescu dixit:
Va garantez ca in mintea celor care au initiat atacul, 4,2 lei/euro era doar o etapa. Se dorea 4,5 - 4,7 lei/euro si mai sus. Cand fraiele sunt scapate, nu mai pot fi oprite.
Mai multe banci au spus ca le-am luat leii. (...) Au umplut presa spunand ca Banca Nationala, intr-o actiune ticaloasa, le-a luat leii. E ca si cum un om are 100 de lei, intra in magazin, cumpara ceva, iar cand iese, urla "mi-au luat leii".
Daca o banca lucreaza numai pe arbitraj valutar, exista mari probleme in a o califica drept banca, explicand ca o banca are interese pe termen lung, activitate comerciala, de unde apar profiturile solide.
Pericolul pentru noi este ca batandu-ne pe tinte, mai mult sau mai putin indepartate, sa uitam caracteristicile si particularitatile impactului crizei asupra Romaniei. Cand efecte puternice si inevitabile ale crizei se vor resimti in Romania, noi o sa fim deja obositi.
Noua idee a autoritatilor: Daca luam bani de la CE, rambursarea sa fie acoperita din fonduri europene
Posibilul imprumut pe care statul intentioneaza sa-l contracteze de la institutii financiare internationale ar putea sa fie rambursat peste cativa ani, cand intrarile de fonduri comunitare vor fi semnificative, a aratat ieri guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Autoritatile evalueaza posibilitatea contractarii unui imprumut extern, fiind in discutii cu Comisia Europeana (CE), cat si cu FMI. "Responsabilitatea acestui efort se refera si la momentul de plata. Acest imprumut trebuie sa acopere acum o capacitate relativ limitata de absorbtie a fondurilor comunitare, dar sa aiba celalalt capat in perioada unor intrari mai mari de fonduri. Ne gandim ca rambursarea sa se faca si pe baza acestor fonduri", a spus Isarescu. Astfel, imprumutul ar functiona ca un avans al fondurilor europene de
30 de mld. euro, la care are dreptul Romania ca membru al UE. Fondurile sunt alocate pentru exercitiul bugetar 2007-2014, iar Romania a atras doar circa 1 mld. euro. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ca Romania se afla in discutii "de testare" cu cele doua institutii pentru a vedea volumul, structura si conditionalitatile unui eventual imprumut. "Suma o s-o stabilim dupa ce vedem toate conditiile. Daca nu ne convin, poate nu-l luam", a spus Pogea. La inceputul acestei saptamani o delegatie din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat in Ministerul Finantelor Bogdan Dragoi s-a aflat la Washington, unde a discutat cu oficialii FMI pe tema unui posibil acord.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
